Maxioms de Luigi Pirandello
Cand voi muri, sa nu ma imbracati, infasurati-ma intr-un cearsaf. Fara flori, fara lumanare la capatai. Un dric saracacios. Gol. citește mai mult
Cand voi muri, sa nu ma imbracati, infasurati-ma intr-un cearsaf. Fara flori, fara lumanare la capatai. Un dric saracacios. Gol. Si nimeni sa nu ma-nsoteasca, nici rude, nici prieteni. Dricul, calul, birjarul, asta-i tot. Ardeti-ma.
Noi nu putem evada din noi însine, spre a ne vedea asa cum ne vad altii. Cu cât traim mai citește mai mult
Noi nu putem evada din noi însine, spre a ne vedea asa cum ne vad altii. Cu cât traim mai absorbiti în launtrul nostru, cu atât observam mai putin din ceea ce e în afara noastra.
Istoria omenirii este istoria ideilor.
Istoria omenirii este istoria ideilor.
Venim pe lume cu un dureros privilegiu: acela de a ne trai viata într-o frumoasa iluzie, de a lua drept citește mai mult
Venim pe lume cu un dureros privilegiu: acela de a ne trai viata într-o frumoasa iluzie, de a lua drept realitate exterioara acest sentiment launtric al nostru despre viata, schimbator si van, dupa timpuri, dupa împrejurari, dupa noroc.
Sufletele au un fel al lor de a se înţelege, de a intra în intimitate, până la a se tutui, citește mai mult
Sufletele au un fel al lor de a se înţelege, de a intra în intimitate, până la a se tutui, în timp ce fiinţele noastre sunt încă încurcate cu schimburi de cuvinte comune, cu sclavia exigenţelor sociale.