Maxioms de Iulian Boldea
Si el, corpul nostru, ne stie; mereu se apleaca deasupra paginii scrise, ne priveste pe sub pleoape, ne adulmeca spaimele citește mai mult
Si el, corpul nostru, ne stie; mereu se apleaca deasupra paginii scrise, ne priveste pe sub pleoape, ne adulmeca spaimele si frustrarile, ne surade: din oglinzi si din vise. Tratat despre corp, 2010
Coincidenta ta cu propria boala, impacarea cu maladia, cu delirul celulelor - un fel de complicitate cu propria ta, viitoare, citește mai mult
Coincidenta ta cu propria boala, impacarea cu maladia, cu delirul celulelor - un fel de complicitate cu propria ta, viitoare, disparitie. Tratat despre corp, 2010
Corpul - cu simptomele neavenite ale efemeritatii noastre cu tot, incrustate in gesturi, boli, riduri si indoieli. Tratat despre corp, citește mai mult
Corpul - cu simptomele neavenite ale efemeritatii noastre cu tot, incrustate in gesturi, boli, riduri si indoieli. Tratat despre corp, 2010
Trezit din somn, cu scrasnetul visului intrerupt, cu brusca revenire la revelatiile concretului, nu scap de intrebarea: si daca maine citește mai mult
Trezit din somn, cu scrasnetul visului intrerupt, cu brusca revenire la revelatiile concretului, nu scap de intrebarea: si daca maine nu-mi voi mai recunoaste in cine stie ce oglinda zdrentuita de timp si uitare, propriul chip, macinat de tristeti, de echivocuri si de rasariteana lene?
Vis galioanele spaimei se tarasc pe mari necunoscute.
Vis galioanele spaimei se tarasc pe mari necunoscute.
