S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Femeile se hranesc cu lucruri noi si de aceea sunt tinta modei, barbatii prefera pipele vechi si jachetele rupte.
Femeile se hranesc cu lucruri noi si de aceea sunt tinta modei, barbatii prefera pipele vechi si jachetele rupte.
Un om inteligent are o minte activa. Un om intelept are si o inima in lucrare. In fine, un sfant citește mai mult
Un om inteligent are o minte activa. Un om intelept are si o inima in lucrare. In fine, un sfant are si un trup pe potriva.
Nu exista decat o singura cale de a obtine independenta prin non-violenta: daca murim, vom trai, daca ucidem, niciodata.
Nu exista decat o singura cale de a obtine independenta prin non-violenta: daca murim, vom trai, daca ucidem, niciodata.
Nu exista ceva ce se numeste cele zece porunci.
Nu exista ceva ce se numeste cele zece porunci.
Un incompentent chiar si cand nu are nimic de facut poate sa.
Un incompentent chiar si cand nu are nimic de facut poate sa.
E mai bine sa ascunzi ignoranta dar e mai greu sa faci asta cand te relaxezi la bautura.
E mai bine sa ascunzi ignoranta dar e mai greu sa faci asta cand te relaxezi la bautura.
Sa poti privi viata in fata: acesta este un lucru pentru care merita sa traiesti intr-o mansarda, nu-i asa?
Sa poti privi viata in fata: acesta este un lucru pentru care merita sa traiesti intr-o mansarda, nu-i asa?
Am ales sa merg pe calea cunoasterii si a apropierii. Asta mi-a dat mai mari satisfactii, pentru ca nu am citește mai mult
Am ales sa merg pe calea cunoasterii si a apropierii. Asta mi-a dat mai mari satisfactii, pentru ca nu am facut niciodata drumuri pentru a cauta in pubelele tarii pe care le-am vazut, ci din contra, sa duc acolo ce avem noi mai bun si sa luam de la ei ce au mai bun. (...) Sacrificiile mele au fost deseori o renuntare. Nu m-am plans niciodata de cantitatea de munca pe care a trebuit sa o fac. Sacrificiile mele sunt nesemnificative, dar sunt enorme pentru mine, pentru ca ma simt prea indatorat si ma intreb cand au trecut 77 de ani. Cifra asta ma mira, ma uluieste si ma intreb ce mai pot face de acum incolo. Nu sunt obsedat de perenitatea numelui. Sunt foarte bucuros ca stau pe Strada Nicolae Grigorescu in satul Izvorani si asta am tradus-o prin Izvorul Anilor. Astept valul care sa vina peste mine, dar nu paralizat de frica. Pana in ultima clipa voi fi cu ochii pe aparatul de filmat si cu ceva de scris in mana. Am un jurnal care dureaza de 50 de ani, e adevarat, cam sporadic. Nu stiu ce se va intampla cu el... e foarte interesant ca multe file din el sunt coli de hartie din tot felul de colturi ale lumii.
