S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poesis panis cybernethicus
Inima pai calculeaza
elegiile probabile de maine
am slabit oho o raza
ca s-ajung(a)-n vers la citește mai mult
Poesis panis cybernethicus
Inima pai calculeaza
elegiile probabile de maine
am slabit oho o raza
ca s-ajung(a)-n vers la tine
Elegiile probabile de maine
mai ce gravitatie-i cuvantul
sevesc ingerii pe paine
ca sa pot sa-mi iau avantul
O ce gravitatie-i cuvantul
mai slabesc inca o raza
sa-mi ajung din urma gandul
inima tot calculeaza
Probabil elegii pe paine
Doamne voi manca si maine
Cezeisme, 2008
Poetii sunt la fel ca proverbele, mereu se poate gasi unul care sa-l contrazica pe altul.
Poetii sunt la fel ca proverbele, mereu se poate gasi unul care sa-l contrazica pe altul.
Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le citește mai mult
Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le aduce in starea de gratie.
Criza e o capra Nu vreti jalba, nici protap? Criza, insa, vrea...un tap! Distihuri rebele
Criza e o capra Nu vreti jalba, nici protap? Criza, insa, vrea...un tap! Distihuri rebele
Ca si in geometrie, inteleg prin poezie o anumita simbolica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta… Pentru mine poezia este citește mai mult
Ca si in geometrie, inteleg prin poezie o anumita simbolica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta… Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, asa ca, ramanand poet, n-am parasit niciodata domeniul divin al geometriei.
La fantana cea de piatra
n-am sa mai cobor vreodata
a murit in ea o fata
A cazut in citește mai mult
La fantana cea de piatra
n-am sa mai cobor vreodata
a murit in ea o fata
A cazut in ea visand
s-a mai si starnit un vant
si-a impins-o sub pamant.
Gradinita Catavencu Domnilor omul de mic invata cum sa se prosteasca-n viata Distihuri rebele
Gradinita Catavencu Domnilor omul de mic invata cum sa se prosteasca-n viata Distihuri rebele
Iar e luni
si nu m-am mai nascut
iar ma voi naste din cind in cind
si pina sa-mi crape citește mai mult
Iar e luni
si nu m-am mai nascut
iar ma voi naste din cind in cind
si pina sa-mi crape ochii
vad stele vezi...
Numai in copilarie stiam
ca m-am nascut o data
pentru totdeauna.
Atunci mi se dadea toata
promisiunea pe mina.
Maseaua ariciului
Un arici cu ochelari
Si cu tepii nu prea mari
Suferea din primavara
De-o masea. Dar, intr-o citește mai mult
Maseaua ariciului
Un arici cu ochelari
Si cu tepii nu prea mari
Suferea din primavara
De-o masea. Dar, intr-o seara,
Scos din pepeni de durere,
Pe-o furtuna care tuna,
Din fantana pana-n luna,
O pornisem bietul, vere,
Spre batrana gargarita,
C-o stia de doctorita
Priceputa-n alte cele,
La masele.
Cum era asa bolnav
Unii cred ca foarte grav!
A batut si - cu scandal
Printe paznici si portari
Ce-l trageau de ochelari -
A razbit pana-n spital
Gargarita l-a primit
Cum e demn si cuvenit
Si i-a spus: - Ma rog frumos,
Tepelina da-o jos
Si cum iti spui
Pune-o binisor in cui
Si te-mbraca intr-un halat
Chiar de mine curatat.
Ghem de nervi si de durere,
Chibzuind sa nu dispere,
Stiti ce-i zise pacientul
Gargaritei cu patentul?
- Cum adica, dumneata
Nu pricepi ca haina mea
Nu se poate dezbraca?
Tepelina, nu pricepi
Ca-i din patru mii de tepi,
Toti infipti in pielea mea,
Iar dumneata
Vrei sa-i smulg, sa-i pun in cui
Ca pe-o haina-a nimanui?!
Unu de mi-l tragi din piele
Doare cat vreo cinci masele;
Gargarito, gargareste
De masea ma lecuieste
Ca mi-i mintea cam nauca
De durere si pe duca!
Rogu-te, imi iarta vina
Ca raman cu tepelina
Imbracat! Dar nu se poate
Nici un tep dintr-insa scoate! ...
Nu-mi mai cere,
Ca-i durere
Orice clipa care trece
Pan’ la inima, de rece.
Si-uite-asa,
Ca sa-si scoata o masea,
Trebui ariciu, frate,
Multe aventuri sa poarte
La spitalul cu pricina,
C-a intrat cu tepelina!
