Melci

melci cu antene zdrobite
cara in spate
spirala vietii lor lunecoase
bajbaie spatiul
cautandu-se
oameni purtand pe umeri
citește mai mult

Melci

melci cu antene zdrobite
cara in spate
spirala vietii lor lunecoase
bajbaie spatiul
cautandu-se
oameni purtand pe umeri
povara potecilor incurcate
ratacesc spatiul
cautandu-se
cum dara de saliva argintie
a melcilor cu antene zdrobite
omului ii paveaza urma
surasul oncogen
al disperarii

In clipa in care veti fi aproape de moarte si veti privi in urma, toata viata vi se va parea citește mai mult

In clipa in care veti fi aproape de moarte si veti privi in urma, toata viata vi se va parea o poezie.

Exista ceva legat de poezie care depaseste logica prozei, e un mister care nu poate fi explicat ci doar admirat.

Exista ceva legat de poezie care depaseste logica prozei, e un mister care nu poate fi explicat ci doar admirat.

Poezia este viata inainte de a fi arta.

Poezia este viata inainte de a fi arta.

Poezia este singura disciplina in care poetul este indisciplinat.

Poezia este singura disciplina in care poetul este indisciplinat.

Sa ninga... sa ninga... Sub troiene pure sa piara balta asta trista de bolmoaje.

Sa ninga... sa ninga... Sub troiene pure sa piara balta asta trista de bolmoaje.

Eu care misc in toamna aceasta apa fumurie,
De o vointa oarba adus si-ntunecat
La paznicul de lacuri noaptea sub citește mai mult

Eu care misc in toamna aceasta apa fumurie,
De o vointa oarba adus si-ntunecat
La paznicul de lacuri noaptea sub fereastra,
Visez o flacara la gura pustii de vanat.
Afara viscolu-mi smuceste din pripoane barca,
Pazeste-o, Doamne, rastignita de pamant,
Sa se trezeasca dimineata si sa plece
Copilul ros pe care-l port in gand.
Incolo nu mai are importanta
Deliru-acesta instelat venind,
Eu voi muri in pata de lumina
Pe care-o lasa luna rasarind.

Adaos

Sufletul in carte l-am inchis.
Sa fii cu grija, oricand sa n-o desfaci.
Tot ce e aici cu dragoste scris
citește mai mult

Sufletul in carte l-am inchis.
Sa fii cu grija, oricand sa n-o desfaci.
Tot ce e aici cu dragoste scris
Te va face sa plangi si sa taci.

Adu-ti aminte ca fierbintile cuvinte
Intr-un buchet de litere le-am impletit.
Si daca ai terminat cartea care nu te minte,
Sa stii ca din filele ei viata mea ai cetit.

Inima mea

Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.

In citește mai mult

Inima mea

Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.

In clipele grabite din zile lungi de vara
O simt cum se-mplineste-n tacere ca o para -

Inima mea cu pomii gradinii dimpreuna
Se-ntuneca spre toamna si-i dulce ca o pruna,

Si-n varfuri fosnitoare prin frunza amaruie
O-mprejmuie lumina de sus ca pe-o gutuie.

Inima mea se sparge cu pocnet ca o nuca,
De-i toamna mai tarzie si umbra mai pe duca,

Si-asteapta ca un strugur pe vita, nopti intregi,
Sa te apleci aproape de ea si s-o culegi.