S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Niciodata sa nu uiti sa visezi.
Niciodata sa nu uiti sa visezi.
Tu ești cineva între vis și miracol.
Tu ești cineva între vis și miracol.
Tot ceea ce realizezi este mai intai un vis.
Tot ceea ce realizezi este mai intai un vis.
Atunci cand mergem pe o strada avem cunostinta visului nostru ca mergem pe acea strada.Noi stim ca visul nostru este citește mai mult
Atunci cand mergem pe o strada avem cunostinta visului nostru ca mergem pe acea strada.Noi stim ca visul nostru este o realitate.Este o realitate doar pentru noi nu si pentru o alta realitate transcedentala unde strada din visul nostru pe care-l denumim realitate poate sa fie orice altceva chiar si un ocean sau iceberg.
Vis voi fi si din mine se vor inalta himere si se vor hrani cu sangele trandafirilor, atunci cand spinii citește mai mult
Vis voi fi si din mine se vor inalta himere si se vor hrani cu sangele trandafirilor, atunci cand spinii imi vor strapunge degetele pana la os, in zori de viata, daca tu vei fi vis, va trebui sa sadesc gradini imense de trandafiri si sa-ti aduc in zori tributul. Degetele mele sa fie ranite si sa doara, sa simt ca traiesc a infinita oara aceasta iubire.
Nu am de gând să mă schimb. Mă plac așa cum știu visa...
Nu am de gând să mă schimb. Mă plac așa cum știu visa...
Visul arderea ce ne sustine aripile in zborul spre nepatruns dincolo de el, amiezile, lupta cu tine, lupta cu neputinta, citește mai mult
Visul arderea ce ne sustine aripile in zborul spre nepatruns dincolo de el, amiezile, lupta cu tine, lupta cu neputinta, cu timpul si intrebarile.
Daca amintirile ne tintuiesc de pamant si grijile ne prabusesc in iad, visurile ne trag in sus, spre stele.
Daca amintirile ne tintuiesc de pamant si grijile ne prabusesc in iad, visurile ne trag in sus, spre stele.
Poate ca doar in acest vis ne este dat sa ne intalnim si atunci de ce sa ne consideram straini citește mai mult
Poate ca doar in acest vis ne este dat sa ne intalnim si atunci de ce sa ne consideram straini de aceasta lume care ne-a unit? Cum putem sa devenim eterni unul fata de celalalt decat intelegand eternitatea fiecarei clipe care ne desavarseste calea spre moarte? Şi daca ne-am ascunde intr-una dintre aceste clipe eterne ale privirilor noastre in noi insine ce ar mai ramane din aceasta lume? Ar mai fi lumea noastra? Ar mai fi visul nostru despre nemurire? Fiindca oricat de mult am incerca sa trecem cu vederea dar lumea suntem noi atata timp cat o cunoastem iar cand nu o mai cunoastem, dispare si lumea noastra definitiv.
