Izvorul tuturor supărărilor şi bucuriilor se află în noi înşine.

Izvorul tuturor supărărilor şi bucuriilor se află în noi înşine.

De vreme ce sufletul nostru are din natură dorinţa de a învăţa şi de a privi, nu este oare logic citește mai mult

De vreme ce sufletul nostru are din natură dorinţa de a învăţa şi de a privi, nu este oare logic să dezaprobăm pe acei care întrebuinţează rău această tendinţă pentru audiţii şi spectacole fără nici o valoare, şi neglijează pe cele frumoase şi utile?

Sărăcie lucie. Noi ştim să facem mizeria să strălucească.

Sărăcie lucie. Noi ştim să facem mizeria să strălucească.

Suntem căutători. Ceea ce am găsit şi am adăugat, clipei de prezent trecute, este un crâmpei din piatra de temelie citește mai mult

Suntem căutători. Ceea ce am găsit şi am adăugat, clipei de prezent trecute, este un crâmpei din piatra de temelie care mâine se va aşeza, firesc, la temelia unui templu pe care unii îl vor numi divin, alţii al cunoaşterii.

Mai degrabă te împiedici de un muşuroi de furnici, decât de un munte.

Mai degrabă te împiedici de un muşuroi de furnici, decât de un munte.

Cum dispare frumuseţea iernii, când este lovită de vântul primăverii, aşa scade zi cu zi inteligenţa celor dotaţi din cauza citește mai mult

Cum dispare frumuseţea iernii, când este lovită de vântul primăverii, aşa scade zi cu zi inteligenţa celor dotaţi din cauza grijilor pentru familia împovărătoare.

Prin definiţie, omul nu este diferit, ci indiferenţa sa este cea care face diferenţa.

Prin definiţie, omul nu este diferit, ci indiferenţa sa este cea care face diferenţa.

După miezul nopţii, gândeşti ca şi cum n-ai mai fi în viaţă sau - în cel mai bun caz - ca şi citește mai mult

După miezul nopţii, gândeşti ca şi cum n-ai mai fi în viaţă sau - în cel mai bun caz - ca şi cum n-ai mai fi tu. Devii o simplă unealtă a tăcerii, a veşniciei sau a vidului.

Dumnezeu apreciază la mine faptul că-mi place neînsemnătatea şi sărăcia mea şi că am o încredere nemărginită în mila Lui. citește mai mult

Dumnezeu apreciază la mine faptul că-mi place neînsemnătatea şi sărăcia mea şi că am o încredere nemărginită în mila Lui. Iată singura mea comoară! De ce n-ar putea fi aceasta şi a ta?