S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Un om fără visuri, fără utopii, fără idealuri, ar fi un animal monstruos, un porc mistreţ diplomat în matematica pură.
Un om fără visuri, fără utopii, fără idealuri, ar fi un animal monstruos, un porc mistreţ diplomat în matematica pură.
O bogăţie mare pentru om este să se mulţumească cu un trai cumpătat; căci niciodată nu lipseşte puţinul.
O bogăţie mare pentru om este să se mulţumească cu un trai cumpătat; căci niciodată nu lipseşte puţinul.
Când vei ţine orizontul pe umeri, vei fi gândul crescut vertical, arborele plin de întrebări cuiburi sau doar frunza ce citește mai mult
Când vei ţine orizontul pe umeri, vei fi gândul crescut vertical, arborele plin de întrebări cuiburi sau doar frunza ce va pluti liniştită în spirală, spre asfaltul ud, când luna, tăcută regină, unind mână cu mână îndrăgostiţii perechi, îţi va spune că Universul e un lac în care cerul şi oamenii inventează luceferi şi zâne.
În lupta cu infinitul avem noi, efemerii, un aliat de nădejde: arta.
În lupta cu infinitul avem noi, efemerii, un aliat de nădejde: arta.
Când n-oi mai fi, acoperiţi-mă cu un lied.
Când n-oi mai fi, acoperiţi-mă cu un lied.
Toate socotesc jertfa piatra de temelie pusă de Dumnezeu existenţei noastre.
Toate socotesc jertfa piatra de temelie pusă de Dumnezeu existenţei noastre.
N-am scăpat de setea aceasta de timp… dacă aşezi nopţile într-o ordine anume, totdeauna cu tâmpla spre infinit, astrele se citește mai mult
N-am scăpat de setea aceasta de timp… dacă aşezi nopţile într-o ordine anume, totdeauna cu tâmpla spre infinit, astrele se nasc şi mor în acelaşi mâine…
Publicitatea reprezintă un factor economic preţios pentru că este cel mai ieftin mod de a vinde produse, îndeosebi când ele citește mai mult
Publicitatea reprezintă un factor economic preţios pentru că este cel mai ieftin mod de a vinde produse, îndeosebi când ele nu fac doi bani.
E de ajuns că trecutul este un permanent colocatar al fiecăruia dintre noi, un colocatar de care nu poţi scăpa. citește mai mult
E de ajuns că trecutul este un permanent colocatar al fiecăruia dintre noi, un colocatar de care nu poţi scăpa. Să-l mai vâri şi-n prezentul altuia?
