S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Hristos S-a întrupat pentru o operă universală, reintegrând şi aducând toate lucrurile în Sine.
Hristos S-a întrupat pentru o operă universală, reintegrând şi aducând toate lucrurile în Sine.
Apetitul cognitiv ne-a debarcat din rai.
Apetitul cognitiv ne-a debarcat din rai.
Bucuria impartasita cu altii devine o bucurie mai mare, pe cand suferinta impartasita cu altii devine o suferinta mai mica.
Bucuria impartasita cu altii devine o bucurie mai mare, pe cand suferinta impartasita cu altii devine o suferinta mai mica.
Sabia are două tăişuri, limba are o sută.
Sabia are două tăişuri, limba are o sută.
Cuvântul, ardă-l vina, mi-a rostit viaţa înainte să-i ştiu înţelesul, când l-am aflat, ancestralul sentiment că sunt parte din Univers citește mai mult
Cuvântul, ardă-l vina, mi-a rostit viaţa înainte să-i ştiu înţelesul, când l-am aflat, ancestralul sentiment că sunt parte din Univers a lăsat loc întrebărilor fără odihnă care mi-au măcinat conştientul. Nimic nu se poate afirma cu precizie, cu claritate, lumina e duală, materia e duală, adevărurile sunt ca ziua şi noaptea, pot mulţumi pe termen scurt şi chiar ne obişnuim cu ele, dar raţiunea spune să căutăm dincolo de aparenţe, ca în orice cuvânt rostit sau scris.
Dintre milioanele de turişti care vizitează Pisa, numai cei care se vor prăbuşi o dată cu turnul vor rămâne celebri.
Dintre milioanele de turişti care vizitează Pisa, numai cei care se vor prăbuşi o dată cu turnul vor rămâne celebri.
Cele mai importante lucruri in lume au fost realizate de oameni care au continuat sa incerce chiar si cand se citește mai mult
Cele mai importante lucruri in lume au fost realizate de oameni care au continuat sa incerce chiar si cand se parea ca nu mai este nici o speranta.
În cea mai adâncă decădere, inima omului păstrează o scânteie luminoasă; puţintică o poate iarăşi transforma în flacără vie; numai citește mai mult
În cea mai adâncă decădere, inima omului păstrează o scânteie luminoasă; puţintică o poate iarăşi transforma în flacără vie; numai deznădăjduirea o stinge cu desăvârşire.
Chiar dacă scapi din nodul alunecos al spânzurătorii, în prima zi eşti pe jumătate strâns de gât. Să fie un citește mai mult
Chiar dacă scapi din nodul alunecos al spânzurătorii, în prima zi eşti pe jumătate strâns de gât. Să fie un efect al gâtului? Ah! dacă n-am avea gât, cum am râde de spânzurătoare! Rămâne ţeapa, e adevărat...