Când nu te mai poţi gândi la nimic, pricepi prea bine prezentul absolut al idioţilor, ca şi senzaţiile de vid ce apropie uneori mistica de imbecilitate, cu diferenţa că în nesfârşitul gol al misticilor se agită o tendinţă secretă de înălţare, pâlpâie stingher un avânt vertical, pe când vidul orizontal al idioţilor este o întindere ştearsă pe care lunecă surd teroarea.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Cine ştie să semene poate semăna şi pe ogor de stâncă.
Cine ştie să semene poate semăna şi pe ogor de stâncă.
Doar dragostea se poate împărţi la nesfârşit, în aşa fel încât între timp nu se termină.
Doar dragostea se poate împărţi la nesfârşit, în aşa fel încât între timp nu se termină.
Străbatem prezentul cu ochii legaţi; putem, mai mult sau mai puţin, să presimţim şi să ghicim ce ne aşteaptă în citește mai mult
Străbatem prezentul cu ochii legaţi; putem, mai mult sau mai puţin, să presimţim şi să ghicim ce ne aşteaptă în clipa următoare. Şi totuşi, abia mai târziu, când dezlegăm ochii şi examinăm trecutul, ne dăm seama de ceea ce am trăit şi începem să-i desluşim tâlcul.
Lumea s-a născut prin cuvânt. Din dor.
Lumea s-a născut prin cuvânt. Din dor.
Cel mai mare dusman al omului este el insusi.
Cel mai mare dusman al omului este el insusi.
Sufletul mi-i curajos, căci am îndurat multe suferinţe pe valuri şi-n război. După ele poate să vină şi asta.
Sufletul mi-i curajos, căci am îndurat multe suferinţe pe valuri şi-n război. După ele poate să vină şi asta.
Fiecare zi ne invata ceva nou.
Fiecare zi ne invata ceva nou.
Singurul câştigător al războiului din 1812 a fost Ceaikovski.
Singurul câştigător al războiului din 1812 a fost Ceaikovski.
Am trecut la leul nou, dar am ramas la vechile naravuri.
Am trecut la leul nou, dar am ramas la vechile naravuri.
