S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Nu s-a reuşit încă racordarea proştilor la conducta iubirii.
Nu s-a reuşit încă racordarea proştilor la conducta iubirii.
Cand nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti atata pe el, pe cat te jignesti pe tine insuti.
Cand nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti atata pe el, pe cat te jignesti pe tine insuti.
Fericirea, dacă ar veni din cutia cu bomboane, ar fi de ajuns ca să umple pământul de albine şi furnici. citește mai mult
Fericirea, dacă ar veni din cutia cu bomboane, ar fi de ajuns ca să umple pământul de albine şi furnici. Undeva, în adânc de orice trăire, e un sentiment care nu se cheamă nicicum, e o trăire aparte, unică în intensitate şi în durată, niciodată deplină, niciodată de ajuns pentru trupurile noastre învăţate să tresară de plăceri. O simţim fiecare şi o acceptăm, neîntinând-o cu scurta trecere prin faptul divers al fiecărei zile, ci creând din ea divinul.
Emite tot mai multă iubire, chiar dacă nu obţii ceea ce vrei.
Emite tot mai multă iubire, chiar dacă nu obţii ceea ce vrei.
Nu te aştepta ca oamenii să te aplaude pentru apostolatul tău. Mai mult încă! Nu te aştepta la înţelegerea celorlalte citește mai mult
Nu te aştepta ca oamenii să te aplaude pentru apostolatul tău. Mai mult încă! Nu te aştepta la înţelegerea celorlalte persoane sau instituţii care de asemenea slujesc pe Cristos. Nu căuta decât gloria lui Dumnezeu. Şi dacă îi iubeşti pe toţi, nu-ţi face griji că alţii nu te înţeleg.
Sâmburele trebuie să rămână neatins. El este lucrul în care nu încetăm să credem. Care rămâne în noi, adânc de citește mai mult
Sâmburele trebuie să rămână neatins. El este lucrul în care nu încetăm să credem. Care rămâne în noi, adânc de tot, indiferent de ce se întâmplă. Indiferent de răul din noi, de dezertările noastre, de galbenii primiţi pentru trădare.
Nu munca oboseste, ci harababura criteriilor.
Nu munca oboseste, ci harababura criteriilor.
Priceperea caută pricepere.
Priceperea caută pricepere.
Ştiu că nu există scăpare, şi totuşi trăiesc. Şi nu din indolenţă, ci bucurându-mă mereu şi suferind în egală măsură. citește mai mult
Ştiu că nu există scăpare, şi totuşi trăiesc. Şi nu din indolenţă, ci bucurându-mă mereu şi suferind în egală măsură. Singura mea speranţă stă în faptul că nu înţeleg temeiul acestei bucurii, care nu poate fi descrisă adecvat decât în termenii unei mistici a luminii.