S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
A-i iubi pe oameni de dragul lui Dumnezeu – iată cel mai ales şi cel mai rafinat dintre toate sentimentele citește mai mult
A-i iubi pe oameni de dragul lui Dumnezeu – iată cel mai ales şi cel mai rafinat dintre toate sentimentele pe care le-au dobândit până acum oamenii.
Dumnezeu geometrizeaza prin intermediul sunetului.
Dumnezeu geometrizeaza prin intermediul sunetului.
Este imposibil sa sa guvernezi corect o natiune fara D-zeu si fara Biblie.
Este imposibil sa sa guvernezi corect o natiune fara D-zeu si fara Biblie.
Doamne, m-ai imbracat in camasa celui gol.
Doamne, m-ai imbracat in camasa celui gol.
Numai Dumnezeu are privilegiul sa ne abandoneze, oamenii nu pot decat sa-ti intoarca spatele.
Numai Dumnezeu are privilegiul sa ne abandoneze, oamenii nu pot decat sa-ti intoarca spatele.
Dumnezeu nu se arata ca Dumnezeu in Sine, din sau prin observare exterioara, ci prin experienta interioara.
Dumnezeu nu se arata ca Dumnezeu in Sine, din sau prin observare exterioara, ci prin experienta interioara.
Dumnezeu, nu doar ca nu lasa sa fim ispititi peste puterile noastre, dar ne si ajuta, chiar in ispita, ne citește mai mult
Dumnezeu, nu doar ca nu lasa sa fim ispititi peste puterile noastre, dar ne si ajuta, chiar in ispita, ne sprijina si ne intareste, daca noi facem ce se cuvine din partea noastra si nu ne lipseste bunavointa, nadejdea in El si rabdarea.
Dumnezeu nu refuza niciodata primul har, care da curajul de a ne invinge pe noi insine, daca sufletul conlucreaza cu citește mai mult
Dumnezeu nu refuza niciodata primul har, care da curajul de a ne invinge pe noi insine, daca sufletul conlucreaza cu harul, imediat se lumineaza si atunci inima se intareste si omul merge din succes in succes.
Spune-mi, Doamne, fara ocolisuri, de ce ai lasat pe lume crime si priviri pierdute, minciuni si desertaciune? Sa fim seriosi, citește mai mult
Spune-mi, Doamne, fara ocolisuri, de ce ai lasat pe lume crime si priviri pierdute, minciuni si desertaciune? Sa fim seriosi, nu ma lua cu texte de genul nu stiam sau a fost o eroare, fiindca nu tin. De ce le-ai gandit la Crasma Facerii pe toate acestea? Chiar nu putea-i bea un pahar de Destin ca tot Dumnezeul cuminte? Trebuiau neaparat sa fie atat de multe? Doar stia-I ca Destinul e o tarie care arde sufletele cu desertaciune si suferinte pe drumul plin de pulbere al sperantelor desarte dintre nastere si groapa, dintre ochii care se cauta privind neantul departarilor de sine fara a se fi regasit vreodata? Nu putea fi mai putin Destin care sa nu arda atat de tare? Iarta-ma, Doamne, ca ti-o spun in fata, dar erai alcoolic, prea alcoolic de Destin, prea beat de Destin.