S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
O mie de plăceri nu compensează o mare durere.
O mie de plăceri nu compensează o mare durere.
Jalea măsurată e un drept al morţilor; durerea nestăpânită este vrăjmaşa celor vii.
Jalea măsurată e un drept al morţilor; durerea nestăpânită este vrăjmaşa celor vii.
Lasati durerilor sufletesti timpul singuratatii.
Lasati durerilor sufletesti timpul singuratatii.
Nu spune niciodată despre ceva; l-am pierdut, ci l-am dat înapoi. Ţi-a murit un copil, l-ai dat înapoi; ţi-a murit citește mai mult
Nu spune niciodată despre ceva; l-am pierdut, ci l-am dat înapoi. Ţi-a murit un copil, l-ai dat înapoi; ţi-a murit soţia, ai dat-o înapoi; ţi s-a luat moşia, ai dat-o înapoi.
Durerea este gloria celor mari. Din toata creatiunea, numai omul poate sa se bucure de aceasta glorie a durerii.
Durerea este gloria celor mari. Din toata creatiunea, numai omul poate sa se bucure de aceasta glorie a durerii.
Cauza durerii, ca si a bucuriei, nu are ca singura sursa numai realitatea palpabila, ci si cugetarea; aceasta, la randul citește mai mult
Cauza durerii, ca si a bucuriei, nu are ca singura sursa numai realitatea palpabila, ci si cugetarea; aceasta, la randul ei, ne creeaza necazuri infinit superioare.
Omul e ca arborele, pe care-l scuturi, ca să-i cadă fructele. Omul niciodată nu e zguduit, fără să nu-i pice citește mai mult
Omul e ca arborele, pe care-l scuturi, ca să-i cadă fructele. Omul niciodată nu e zguduit, fără să nu-i pice lacrimi.
Cel mai trist in dragoste este nu numai ca dragostea nu dureaza pentru totdeauna, dar ca si disperarea pe care citește mai mult
Cel mai trist in dragoste este nu numai ca dragostea nu dureaza pentru totdeauna, dar ca si disperarea pe care o cauzeaza este usor data uitarii.
Durerile
O, Doamne, as fi putut de mult cantand
Sa-nduiosez si farmec durerile pe rand,
Sa le rasfat si-acut citește mai mult
Durerile
O, Doamne, as fi putut de mult cantand
Sa-nduiosez si farmec durerile pe rand,
Sa le rasfat si-acut asa cum se cuvine
Pe cate-un varf de-otel crescut din maracine
Si acul viu sa-mi treaca precum un vis prin carne,
Placerea-mi trece, bucuria-mi doarme.
Dar gandul meu firav cata in alta parte
Spre muntii albi ai slovei, cu turle fara moarte. Azi vin pe rand, in zori, ca niste gospodine
Camasa sa-mi carpeasca cu pielea de pe mine
O noapte si-nc-o zi, o clipa si-o vecie
Sa-mi tina-n frigul spaimei si-n chin tovarasie.
Durerea veche cheama spre seara o surata
Si stau tihnit de vorba la mine-n beregata
Frange-le, Doamne, acul si ravna lor mieroasa
Si pune mila Ta de rani sa ma descoasa.
