S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Destinul colectiv este complicitatea dintre cei care si-au concesionat libertatea si cel care a preluat-o pentru a se defini pe citește mai mult
Destinul colectiv este complicitatea dintre cei care si-au concesionat libertatea si cel care a preluat-o pentru a se defini pe sine si pentru a-i defini pe totii.
Este alegera nu sansa aceea care determina destinul tau.
Este alegera nu sansa aceea care determina destinul tau.
Ce las in urma mea un destin sau o biografie.
Ce las in urma mea un destin sau o biografie.
E mai bine să-ţi urmezi propriul destin imperfect decât să trăieşti o imitaţie perfectă a vieţii altcuiva.
E mai bine să-ţi urmezi propriul destin imperfect decât să trăieşti o imitaţie perfectă a vieţii altcuiva.
Destin? Aceasta notiune este mistica, este nonsens.
Destin? Aceasta notiune este mistica, este nonsens.
Destin, fiecare frunza cade in felul ei.
Destin, fiecare frunza cade in felul ei.
Orice om cauta, intr-un fel sau altul, sa-si schimbe destinul, atunci cand nu-i este prielnic.
Orice om cauta, intr-un fel sau altul, sa-si schimbe destinul, atunci cand nu-i este prielnic.
Omul nu poseda Vointa din doua motive majore si anume in primul rand fiindca nu cunoaste Adevarul Absolut si deci citește mai mult
Omul nu poseda Vointa din doua motive majore si anume in primul rand fiindca nu cunoaste Adevarul Absolut si deci ceea ce doreste Omul nu mai poate fi Vointa sa intrucat nu stie ce anume vrea in realitate si pe de alta parte chiar daca nu ar sti ce anume vrea si ar alege la Intamplare, Omul Nu poate nici macar sa aleaga la Intamplare fiindca se afla intr-o lume cu Destin unde Unicul Intamplator este doar Factorul Nostru Creator iar lumea in sine, lumea noastra aceasta a Cunoasterii, este o lume Neintamplatoare.
Sa-ti doresti atat de mult durerea sau frumusetea unei iubiri ca in cele din urma sa realizezi ca valurile care citește mai mult
Sa-ti doresti atat de mult durerea sau frumusetea unei iubiri ca in cele din urma sa realizezi ca valurile care s-au spart de stancile Destinului tau nu vor mai reveni niciodata in eternitatea a acestui Univers. Sa stii ca doar atunci in clipa aceea au existat valurile implinirii tale care s-au sfaramat de propriul tau Destin al carei stanca din acel moment nu va mai avea nici o importanta tocmai fiindca valurile nu o vor mai lovi niciodata. Şi atunci de ce a mai lasat Dumnezeu stanca propriului tau Destin? Propriului meu Destin, propriilor noastre Destine? Oh, nu dragostea mea, Dumnezeu nu a gresit si nici desertaciunea nu a gresit fiindca stanca aceea este imaginea lui Dumnezeu pe care o vedem si o simtim noi, este Destinul nostru.