Bineinteles ca si moartea dispare odata cu fiinta. Moartea este cea care a scris mai multe povesti de iubire decat citește mai mult

Bineinteles ca si moartea dispare odata cu fiinta. Moartea este cea care a scris mai multe povesti de iubire decat sapte vieti la un loc,dar si altele de spaima.

A deceda inseamna a muri in mod oficial.

A deceda inseamna a muri in mod oficial.

Omul e mester in a-si ascunde moartea. O tactica e aceasta: a scrie despre ea. Transform sentimentul mortii in problema citește mai mult

Omul e mester in a-si ascunde moartea. O tactica e aceasta: a scrie despre ea. Transform sentimentul mortii in problema mortii asa cum poate sa ma intereseze si chiar s-o consider fundamentala, fara sa fiu credincios, problema lui Dumnezeu.

Moartea este victoria dura a speciei asupra individului determinat.

Moartea este victoria dura a speciei asupra individului determinat.

E primavara si e frig.
O pasare cade pe ape
si nu e nimenea pe-aproape
ca sa ma vaiet si citește mai mult

E primavara si e frig.
O pasare cade pe ape
si nu e nimenea pe-aproape
ca sa ma vaiet si sa strig

ca moartea trece de prosoape
si sare dincolo de dig.
E primavara si e frig.
O pasare cade pe ape.

E primavara si e frig

Cu fiecare moarte mai curge o lacrima-n eterna liniste nascatoare de valuri.

Cu fiecare moarte mai curge o lacrima-n eterna liniste nascatoare de valuri.

Moartea este o stare de perfectiune, singura la indemana unui muritor.

Moartea este o stare de perfectiune, singura la indemana unui muritor.

Moartea deschide portile faimei si inchide dupa ea portile invidiei.

Moartea deschide portile faimei si inchide dupa ea portile invidiei.

Sigur ca nu este adevarat.
Murind nu revezi pe nimeni – moartea este un val lung
care te poarta cu citește mai mult

Sigur ca nu este adevarat.
Murind nu revezi pe nimeni – moartea este un val lung
care te poarta cu ochii inchisi – si te leagana –
si la inceput e un somn, si pe urma o uitare –
si pe urma timpul isi pierde orice inteles,
este numai o liniste care se intoarce asupra ei insesi
cu un singur ecou – si acela e-un nimb,
ca flacara lumanarii – si pe urma lumina
isi pierde orice inteles – si pe urma tacerea
isi lasa deoparte intelesul – si suspendat
in ceva care nu mai are vreun inteles – si nimic pe urma, nici
descarnarea de intelesuri, plutirea in nimic,
cu scheletul nefiintei, gura in gura,
nu mai exista. pe urma nu mai este nici un pe urma
dar nici vreun acum, si nu mai este nici moarte.