Poezie veche
muscam dintr-un mar pe iarba la umbra gardului in care s-a spinzurat auzind naluci de vrabii ciinele negru al vecinului gheorghe acum o saptamina si ceva si ma gindeam cu tristete la soarta nenorocitului animal oh ar putea fi trecut cu vederea sufletul care n-a sarit inca santul dintre moarte si o parodie oarecare?
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
In aceasta imprejurare
... in aceasta imprejurare
numai sufletele au ceva de spus.
Prin tot ce fac
te citește mai mult
In aceasta imprejurare
... in aceasta imprejurare
numai sufletele au ceva de spus.
Prin tot ce fac
te repet;
am ratat si moartea
din cauza aceasta!
... langa radacini
mi-e sufletul.
Gradinita Catavencu Domnilor omul de mic invata cum sa se prosteasca-n viata Distihuri rebele
Gradinita Catavencu Domnilor omul de mic invata cum sa se prosteasca-n viata Distihuri rebele
Ma bucur retras
pe o margine de rau
si particip
-fara sa cer explicatii-
la savoarea unui strop de apa
citește mai mult
Ma bucur retras
pe o margine de rau
si particip
-fara sa cer explicatii-
la savoarea unui strop de apa
unde pot tine
tot atat de bine un discurs
precum calendarul satului
anunta pentru maine
patru nasteri
si o rugaciune.
Va ploua pana joi
Sunt o casa fara ferestre. Soarele
nu apune niciodata aici
luna nu isi plimba insemnata citește mai mult
Va ploua pana joi
Sunt o casa fara ferestre. Soarele
nu apune niciodata aici
luna nu isi plimba insemnata ei melancolie
pe rafturile unde astept. Nicio femeie
nu canta in mine
parul ei lung nu matura podelele unde scriu
talpile mele merg pe injuraturile unuia
care urca de jos. Sus nu aud.
Cand voi termina ce am de spus
va fi seara.
Cel mai urat cuvant din lume va inflori
in inima obscura a ratiunii vrajite
de amour propre.
Un nebun va canta pedant Miserere. Va ploua
pana joi.
Glasul meu e din pamant sterp si din piatra amara- n-are metafizica cantului lor insumat peste fire, rostind, ranesc transcendenta citește mai mult
Glasul meu e din pamant sterp si din piatra amara- n-are metafizica cantului lor insumat peste fire, rostind, ranesc transcendenta limbajului lor.
Omul are multe chipuri.
Lemnul are multe chipuri.
Lemnul nu foloseste nici o strategie.
Lemnul nu se prezinta, nu-si pune citește mai mult
Omul are multe chipuri.
Lemnul are multe chipuri.
Lemnul nu foloseste nici o strategie.
Lemnul nu se prezinta, nu-si pune masti falsificatoare ale sinelui in functie de diferitele situatii.
Lemnul nu este demagogic, nu rade, nu plange.
Lemnul nu doreste sa se infatiseze nimanui.
Lemnul, pur si simplu, este.
Flux de seductie
Uneori cei din jurul meu se mira
cat de deschis le vorbesc,
se mira si nu citește mai mult
Flux de seductie
Uneori cei din jurul meu se mira
cat de deschis le vorbesc,
se mira si nu inteleg
ca de fapt conversez cu mine,
doar cu mine insumi.
Neatent la context, la ochii exteriori.
Sa vad daca mai pot regasi
cheia ratacita a vechilor semnificatii,
sa vad cat se mai poate merge inca
pe drumul acesta
al lumii pline de paradoxuri.
Lipindu-mi ochii cat mai adanc
de pieptul sovaitor, urmaresc
steaua ce m-a calauzit pana la nastere.
Infruntand pentru mine
Printre atatea furtuni, primejdia si nepasarea
Melodrama realului, 2006
Sa scrii vers liber este ca si cum ai juca tenis cu plasa lasata.
Sa scrii vers liber este ca si cum ai juca tenis cu plasa lasata.
O fata frumoasa trece puntea;
o privesc cu coada ochiului.
Ea se intoarce, imi face semn cu mana:
-Vino, ce citește mai mult
O fata frumoasa trece puntea;
o privesc cu coada ochiului.
Ea se intoarce, imi face semn cu mana:
-Vino, ce mai astepti!
-Nu pot sa te urmez. Ca sa trec puntea,
trebuie sa ma fac frate cu dracul.
-Esti prost ca un inger! - imi spune si pleaca
unduindu-si trupul de vipera.
-Ce trist trebuie sa fie raiul!
meditez aruncandu-ma de pe punte.
