S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
... cu stihiile cele mai neimblanzite se masoara incapatanarea mea
aidoma celui de-o viata lasandu-se tiranizat
de un singur sunet citește mai mult
... cu stihiile cele mai neimblanzite se masoara incapatanarea mea
aidoma celui de-o viata lasandu-se tiranizat
de un singur sunet sau halucinat de o mireasma
ingadui sa-mi strapunga teasta pironul de foc, morbus sacer,
sunt salbaticiunea ce se retrage in fundul vagaunii, singura cu moartea sa
astept sa-mi creasca din piele pe tot trupul ghimpi ca ai salcamilor
anotimpul nebuniei mele isi anunta semnele, sosirea.
Muntii nu imbatranesc
Am inceput sa miros a batran
Mi-e tot mai dor de copilarie.
Moartea cu surasul ei citește mai mult
Muntii nu imbatranesc
Am inceput sa miros a batran
Mi-e tot mai dor de copilarie.
Moartea cu surasul ei hapsan
Imi da tarcoale dar amana sa vie…
Ma visez uneori descult, alergand
Ca mai demult, prin iarba uda si rece.
Jumatate din viata mea e vant…
Jumatate o simt cum se trece.
Muntii, muntii eterni ii ravnesc
Pe ei ii scalda zilnic lumina
Si harul soarelui dumnezeiesc
Al zapezii concurand cu hermina.
Muntii nu imbatranesc…
Prin pericol vine siguranta - prin necaz, restul.
Prin pericol vine siguranta - prin necaz, restul.
Saltand, grierul la tara
Saltand, grierul la tara
Batranul isi duce zilele, noptile,
pe umeri, fluierand, prin
padurea simbolica,
prin campia simbolica,
prin pustia simbolica,
isi cara zilele, citește mai mult
Batranul isi duce zilele, noptile,
pe umeri, fluierand, prin
padurea simbolica,
prin campia simbolica,
prin pustia simbolica,
isi cara zilele, noptile,
spera
ca soarele – urias crematoriu – va
nimici
mumifiatul sau trup,
va volatiliza, in sfarsit,
sinistrul tortionar numit
constiinta.
Clarviziune si delir; utopie si cosmar al deznadadejdii;
Revelatie si retragere a harului; predicatele noului ecleziast;
Dezacorduri ale unui suflet citește mai mult
Clarviziune si delir; utopie si cosmar al deznadadejdii;
Revelatie si retragere a harului; predicatele noului ecleziast;
Dezacorduri ale unui suflet in necontenita surpare,
Maledicta si eclipsele sacrului; invocatii ambigue;
Speranta ce purcede din abis.
Poezia este dimineata omenirii, istoria sentimentelor inaltatoare, indemnul permanent catre bine si adevar.
Poezia este dimineata omenirii, istoria sentimentelor inaltatoare, indemnul permanent catre bine si adevar.
A realiza forma poeziei inseamna a te transforma in zeu.
A realiza forma poeziei inseamna a te transforma in zeu.
Tristan si Isolda
Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si citește mai mult
Tristan si Isolda
Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si ca un scut
Pe trupul meu asternut.
Alba ardeai in calma noastra-adorare,
Din care mainile-mi un nimb ti-au fost incins,
Iar toamna cand pojarul si-a aprins,
Ardeam de-a valma-ntr-o tacuta invalvorare.
Puri sub steag de foc pluteam, corabie
Alba; toamna, printre lacrime filtrata
Punea-ntre noi a lui Tristan jurata sabie
De inaltare si de puritate.
