Laolalta, eu si cativa ingeri scheletici precum sufletul meu, stam cocotati pe hornul casei feriti de vestile bune si de citește mai mult

Laolalta, eu si cativa ingeri scheletici precum sufletul meu, stam cocotati pe hornul casei feriti de vestile bune si de umbra vegetatiilor secerate de lumina lunii;

Poetul intelege natura mai bine decat savantul.

Poetul intelege natura mai bine decat savantul.

Clarviziune si delir; utopie si cosmar al deznadadejdii;
Revelatie si retragere a harului; predicatele noului ecleziast;
Dezacorduri ale unui suflet citește mai mult

Clarviziune si delir; utopie si cosmar al deznadadejdii;
Revelatie si retragere a harului; predicatele noului ecleziast;
Dezacorduri ale unui suflet in necontenita surpare,
Maledicta si eclipsele sacrului; invocatii ambigue;
Speranta ce purcede din abis.

Tacerea opere complete Oare cat o fi murit Bacovia pana a tradus tacerea-n limba romana Distihuri rebele

Tacerea opere complete Oare cat o fi murit Bacovia pana a tradus tacerea-n limba romana Distihuri rebele

Ochelari roz postum

Cine de-a baba-oarba
cu destinul meu se joaca
parjolind cu lacrimi iarba
carui foc seman la citește mai mult

Ochelari roz postum

Cine de-a baba-oarba
cu destinul meu se joaca
parjolind cu lacrimi iarba
carui foc seman la moaca

Cu destinul meu se joaca
cel urat ori cel frumos
cine-mi pune stele-n troaca
firmamentul pres pe jos

Cel urat ori ce frumos
parjolind cu lacrimi iarba
ochii mei sunt sus ori jos
cine de-a baba-oarba

Cu destinul meu se joaca
lasandu-mi moartea saraca

Cezeisme, 2008

Fata de ceara: Ce rost sa aiba Floare de nalba, Luna cea alba... Frunza de-arama. Baga de seama Cum se citește mai mult

Fata de ceara: Ce rost sa aiba Floare de nalba, Luna cea alba... Frunza de-arama. Baga de seama Cum se destrama... Cum se pogoara fata de ceara. Ultima oara.

Cand mai credeam

Demult, cand mai credeam ca n-am sa mor,
Ca tot ce naste vesnic vietuieste,
Am ras citește mai mult

Cand mai credeam

Demult, cand mai credeam ca n-am sa mor,
Ca tot ce naste vesnic vietuieste,
Am ras de oamenii batrani prosteste
Dispretuind melancolia lor.

Mi se parea ca sunt nemuritor,
Ca n-o sa ma atinga niciodata
Timpul cu bisturiul sau de vata
Abia simtit, insa necrutator.

Ce panica tarzie ma cuprinde
Noaptea cand sunt apatic si fragil
Si-mi pun in fata poza de copil
Care ma inspaimanta si ma minte.

In ceas de taina si de renuntare
Viata mea e pulbere si scrum
Sa ma primeasca nu am nicio zare
Sa ma intorc, nu mai exista drum…

Fara de aripi

Ingerul meu pazitor
inca n-a invatat sa zboare
fara de aripi

cat e ziua de citește mai mult

Fara de aripi

Ingerul meu pazitor
inca n-a invatat sa zboare
fara de aripi

cat e ziua de mare
e nevoit sa alerge
din urma mea

spreseara obosit
cade frant din picioare

astfel noaptea
trebuie sa ma apar singur
cum pot.

Nimeni nu stie ce e in creierul unui poet cind scrie! Nici macar el! -Fa-i o radiografie! zice-un ucenic tembel.

Nimeni nu stie ce e in creierul unui poet cind scrie! Nici macar el! -Fa-i o radiografie! zice-un ucenic tembel.