S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Cu spor Inaintam cu spatele la viitor Universuri paralele
Cu spor Inaintam cu spatele la viitor Universuri paralele
Santier:
Paduri de vuiete si foc
ridica pulberea din loc
Si la caldura razelor de soare
Ii da putere, citește mai mult
Santier:
Paduri de vuiete si foc
ridica pulberea din loc
Si la caldura razelor de soare
Ii da putere, forma si culoare.
Fiecare sunet isi cunoaste
Putintele marimii
Dar toate se inalta
Cu buza arsa
De vapaia inaltimii.
De-aici la steaua
Cea mai departata
E doar un pas marunt de fata.
De-aici, rasucita printre stele,
Fasia dura a visului
Are prin ochelarii de sondor
Dimensiunile abisului.
in locul camasii de forta alegi camasa albastra de alcool ce se aprinde de la propria-ti rasuflare trupul tau e citește mai mult
in locul camasii de forta alegi camasa albastra de alcool ce se aprinde de la propria-ti rasuflare trupul tau e ca trupul focului, spirit si element se confunda.
Imi salut ingerul in fiecare zi
imi salut ingerul in fiecare zi
buna dimineata domnule inger ii spun el citește mai mult
Imi salut ingerul in fiecare zi
imi salut ingerul in fiecare zi
buna dimineata domnule inger ii spun el nu-mi raspunde
intotdeauna fac doua cafele una ramane de obicei
neatinsa
il intreb de una de alta in general ma intereseaza
viitorul apropiat
uneori aud o tuse, un sughit,
o soapta peste umarul stang...
degeaba trag cu urechea, vorbeste pe o limba
neinteleasa de mine
sau poate eu o ascult
intr-o cheie gresita
si nici dictionare de limba ingereasca
nu am gasit nicaieri.
Vanatoarea de taine Voi vana dupa lasarea serii: Cand din stele ies arome Ca din painea sacra a durerii. Eu citește mai mult
Vanatoarea de taine Voi vana dupa lasarea serii: Cand din stele ies arome Ca din painea sacra a durerii. Eu am pusca incarcata cu fantome! Epigrame disponibile
Seri albastre
seri albastre
adastati putin
pe marginea inimii noastre
cea mai lipsita de venin
la radacina ierbii
citește mai mult
Seri albastre
seri albastre
adastati putin
pe marginea inimii noastre
cea mai lipsita de venin
la radacina ierbii
ce tineri sunt serpii
si parca-nviem
si parca murim
in astfel de seri
nu se mai poate vorbi
decat despre nemurire
preacuratelor toate
in asemenea seri de-nalta nuntire
in limpede soapta vorbi despre murire.
Inima mea
Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.
In citește mai mult
Inima mea
Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.
In clipele grabite din zile lungi de vara
O simt cum se-mplineste-n tacere ca o para -
Inima mea cu pomii gradinii dimpreuna
Se-ntuneca spre toamna si-i dulce ca o pruna,
Si-n varfuri fosnitoare prin frunza amaruie
O-mprejmuie lumina de sus ca pe-o gutuie.
Inima mea se sparge cu pocnet ca o nuca,
De-i toamna mai tarzie si umbra mai pe duca,
Si-asteapta ca un strugur pe vita, nopti intregi,
Sa te apleci aproape de ea si s-o culegi.
Romanta:
De cand astept aici
Facui numaratoarele:
S-au stins vreo zece mii
De stele cazatoare
Si patru licurici.
De citește mai mult
Romanta:
De cand astept aici
Facui numaratoarele:
S-au stins vreo zece mii
De stele cazatoare
Si patru licurici.
De ce nu vii?
E locul plin
De rozmarin
Si levantica
De poti sa faci pe el
Trei iepe, un vitel
Si o vitica.
Colind strazile inguste, privesc indelung oamenii,
siluetele lor subtiate prin care poti infige o lama
fara sa curga sange,
castelele citește mai mult
Colind strazile inguste, privesc indelung oamenii,
siluetele lor subtiate prin care poti infige o lama
fara sa curga sange,
castelele pe-o rana prinse in plase de paianjen celeste
si muzeele adapostite in castele dezlipite din poveste
si lipite ca niste abtibilduri pe zambete,
pe flash-urile turistilor, pe zarva pasilor pierduti pe dalele roase,
miros de petrosin si analcid, de amoniac din latrinele
miilor de vizitatori care inabusa intrarile si ingrasa oglinzile
cu zigzagul lor de plastilina, printre atipirile oamenilor de ordine,
printre tufisurile plutind pe volute baroce si cristalul trompetelor,
in alcovurile violei da gamba.
Colind strazile inguste, privesc indelung oamenii. Ma pierd prin campii si pe dealuri,
ma afund in ceata erei eroice, printre steme pentru totdeauna apuse
rupte din trupul infrigurat de puritate.
Figuri de crai se pierd peste coamele orizontului,
se duc si imi apar mai rascolitor in vis,
in tristetea ingrosata ca vinul vechi in ochii deschisi,
indelung sangerandu-mi in creier.
Indelung
