Romanta celor ce se vind

Se-ngroapa soarele-ntr-un nor -
O, negrul nor ca si mormintul
Inselatoarelor ce mor
Neplinse citește mai mult

Romanta celor ce se vind

Se-ngroapa soarele-ntr-un nor -
O, negrul nor ca si mormintul
Inselatoarelor ce mor
Neplinse de amantii lor!

Pe la ferestre-si plimba vintul
Tristetile sfirsitului de vara,
In timp ce-n circiuma murdara,
Din strunele de-arama - cintul
Chitarelor
Isi ia avintul...

Iar pe la mese,
Rind pe rind,
O ceata de amanti artisti -
Toti ne'ntelesi si mari,
Toti Cristi...
Isi beau iubirea, fredonind
Romanta celor ce se vind.

Sarac dar roman Pai a fi roman e o meserie tare faina eu mi-am dat pe ea chiar ultima haina citește mai mult

Sarac dar roman Pai a fi roman e o meserie tare faina eu mi-am dat pe ea chiar ultima haina Distihuri rebele

Saltand, grierul la tara

Saltand, grierul la tara

O spun cu toata franchetea si trebuie sa marturisesc ca experienta mea de poet m-a ajutat foarte mult la intelegerea citește mai mult

O spun cu toata franchetea si trebuie sa marturisesc ca experienta mea de poet m-a ajutat foarte mult la intelegerea poeziei altora. Experienta poetica, ratata sau nu, mi-a servit si imi serveste in continuare pentru intelegerea a ceea ce inseamna poezie in general.

Noptii

Poate pentru ca intotdeauna mi-ai aparut
Ca imagine a linistii fatale pentru mine,
O noapte! Ai venit in citește mai mult

Noptii

Poate pentru ca intotdeauna mi-ai aparut
Ca imagine a linistii fatale pentru mine,
O noapte! Ai venit in intamplinarea mea atat de draga!
Escortata de norii verii cu bucurie
Si de delicata briza plina de voiosie.

Boncanitul sangelui

Ude inca visele furisate-n iarba
Musuroaie de cartita
Proaspete, proaspete
Aburul indecis al diminetii

Migratoare zapezile citește mai mult

Boncanitul sangelui

Ude inca visele furisate-n iarba
Musuroaie de cartita
Proaspete, proaspete
Aburul indecis al diminetii

Migratoare zapezile in aripi
Si-n floare
In prundisuri privighetorile raului
Risipita campia in triluri
Binefacerea soarelui neinceput

In adancul albastrului
Ciocarlia privirii
Pana la pragul de sus
Al curajului

In padurile inimii boncanitul sangelui.

Salcia canta pe apa ca o harpa.

Salcia canta pe apa ca o harpa.

Calma, obiectiva, solara, lirica erotica a lui Cosbuc vine din aceeasi lume de sentimente puternice, traite cu intensitate, a satului. citește mai mult

Calma, obiectiva, solara, lirica erotica a lui Cosbuc vine din aceeasi lume de sentimente puternice, traite cu intensitate, a satului. Poetul o cunoaste bine: personajele i-au fost familiare inca din copilarie. Dragostea este deci atributul nedespartit al tineretii, de aceea harjoana, joaca ei, da poeziei lui Cosbuc cea mai bogata substanta. Miscarile sufletului nu sunt prea multe, oamenii satului sunt adanci si simpli, gesturile lor traditional previzibile, anecdotica nu prea variata. Dupa trezirea unui anumit presentiment adolescentin al iubirii- La oglinda, incepe cautarea. Fata il cauta pe flacau, flacaul alearga dupa fata: Rea de plata, Suptirica din vecini, La parau, Scara si totul se petrece intr-un adevar, intr-o luminozitate rara. O unda de senzualitate curata, invaluita in decenta si gluma, respira toata poezia de dragoste, al carei eroi sunt frumosi si senini si simpli ca niste fapturi ale antichitatii clasice, ca niste pastori din opera lui Longos. Jocul dragostei este un fel de rit natural, indeplinit cu o sagalnica participare si rezerva de catre fete si flacai. Si Cosbuc construieste in poezia lui fragmente ca de frize alexandrine, cu incantatoare basoreliefuri de viata taraneasca. Si nimic nu e fortat, si nimic nu e schimbat. Selectia a operat bine, eficient, episoadele bucuriei in dragoste sunt rotunjite si pline.

Demult la un oras pe ocean
aveam un prieten american
Milton il chema sau Bert nu mai stiu
de altfel citește mai mult

Demult la un oras pe ocean
aveam un prieten american
Milton il chema sau Bert nu mai stiu
de altfel e mult prea tarziu-

Iubitor era de poeti fugitivi
care morti si ei nu mai sunt prea activi
si plecand acel prieten mi-am zis
sa-i plantez un arbust la cap, mai precis
un trandafir cu degete roze
cu tarana sa faca osmoze
iar radacina lui cu milton sa-mi fie
familie mie in pribegie.