poetul ironic sta deoparte si nu se mai baga
sau nu este chemat sa se bage
au aflat cu totii ca nu e bun
pentru ca le strica sarbatoarea
cu cinci minute inainte
ca ea sa se strice singura si sarbatoritul sa se intrebe
ce e putred in Danemarca lui II nu-1 cautati pe poetul ironic in lume
poetul ironic s-a retras din ea si vorbeste singur.
Jurnal de noapte, 1980
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poezia s-a nascut in noaptea in care omul a inceput sa contemple luna, constient ca nu e comestibila.
Poezia s-a nascut in noaptea in care omul a inceput sa contemple luna, constient ca nu e comestibila.
Traia intr-un oras din miazazi
Un crin inzapezit in datorii
Care primea, scrise pe plus cu lapte,
Scrisori de citește mai mult
Traia intr-un oras din miazazi
Un crin inzapezit in datorii
Care primea, scrise pe plus cu lapte,
Scrisori de la alt crin, din miazanoapte;
Oh, pentru cruda lor corespondenta
Aveau cea mai naiva diligenta!
Salcia canta pe apa ca o harpa.
Salcia canta pe apa ca o harpa.
Imn:
Slavite, fie
Pe veci,
Tainuitele,
Nestiutele,
Cautatele - jocuri ciudate
Ale varstei mele dintai...
Fie slavite,
De toti,
citește mai mult
Imn:
Slavite, fie
Pe veci,
Tainuitele,
Nestiutele,
Cautatele - jocuri ciudate
Ale varstei mele dintai...
Fie slavite,
De toti,
Fecioarele -
Zile si nopti,
Iubitele -
Drumuri si porti,
Descantecele -
Imnuri pentru vii, pentru morti,
Dar, peste toate, fie slavit
Jocul de gand, nebiruit,
Si, timpul nostru, copil.
Esti cinic esti manios genele mele
prabusesc umbre pe buzele-ti crude
sub san se-opreste
se reporneste inima
bem busuioaca citește mai mult
Esti cinic esti manios genele mele
prabusesc umbre pe buzele-ti crude
sub san se-opreste
se reporneste inima
bem busuioaca dulce mancam margarina cu sare
ne veselim light si-ntre noi
iubirea vanata se-ncropeste
deasupra
luna aspra rasare
eu tu inima mea pe campul cu maci / intre nori
aspra mangaietoare.
Danseaza cea dintai prin ochiul meu:
drum de osanda urca pelerinii
cetatii umbrelor, cu crini virgini
cu jertfe de arome-n citește mai mult
Danseaza cea dintai prin ochiul meu:
drum de osanda urca pelerinii
cetatii umbrelor, cu crini virgini
cu jertfe de arome-n bulbul greu.
Un juramant te scalda in azur
ca un copac in luna scufundat
peste clopotniti izvorand mai pur,
spland in albii coaste de barbat.
Adoratie
Sarutul poeziei
Decat un potop de cuvinte,
mai bine sadeam o padure.
Crestea umbra tot mai trufasa,
incat citește mai mult
Sarutul poeziei
Decat un potop de cuvinte,
mai bine sadeam o padure.
Crestea umbra tot mai trufasa,
incat soarele se putea culca
in pat de umbre.
Strang in palma un miez
de idee cruda.
Astept sa se coaca fragii
din padurea copilariei,
sa-mi fragezeasca limba
aroma carnii unui fruct
adevarat.
Gustul poeziei poate fi tot atat de dulce
ca roadele crangului,
daca ea te-a sarutat o data
si ti-a intrat in inima
ca lumina-ntr-o casa.
Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le citește mai mult
Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le aduce in starea de gratie.
Nu-ti iesi din pepeni De ce sa iesi dintre bunii tai pepeni? Mai bine ramai aici Unde sa pleci? Intre citește mai mult
Nu-ti iesi din pepeni De ce sa iesi dintre bunii tai pepeni? Mai bine ramai aici Unde sa pleci? Intre dovlecei? Ce rost are? [...] Nu-ti iesi din pepeni! Tot la ei ajungi.
