Din nou is copil - primavara cu denii -
Miros de salcam, de pelin, de urzici
Si mama imi da iar camasa cea alba
Cu jocul de crini infloriti in arnici.
Aduc din prisaca chiar lacrima lunii
arzand peste slova in maini de monah.
Ma-nchin Tie, Doamne, si pun langa cruce,
adus de la stana un fluier valah.
Denie
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Sonetul 39
Cu suparare mare va invoc,
Zugravi de fresce si fragilitati!
Predicatori cu sufletul de foc!
Ilustra semintie citește mai mult
Sonetul 39
Cu suparare mare va invoc,
Zugravi de fresce si fragilitati!
Predicatori cu sufletul de foc!
Ilustra semintie de poeti!
Maestri si-ucenici, fiti fericiti!
Acum si-aici, din inima va cer
Dovada artei s-o marturisiti
In pledoaria unei acuzari:
Sfrijitei maturi, lasului faras,
De cate ori ma mir, de ce, in zori,
Le-aud hodorogitul patimas,
Cu barbarie tot de-atatea ori
Se napustesc si-alunga fara gres
Flori pribegind pe vant, flori de cires…
Eu care misc in toamna aceasta apa fumurie,
De o vointa oarba adus si-ntunecat
La paznicul de lacuri noaptea sub citește mai mult
Eu care misc in toamna aceasta apa fumurie,
De o vointa oarba adus si-ntunecat
La paznicul de lacuri noaptea sub fereastra,
Visez o flacara la gura pustii de vanat.
Afara viscolu-mi smuceste din pripoane barca,
Pazeste-o, Doamne, rastignita de pamant,
Sa se trezeasca dimineata si sa plece
Copilul ros pe care-l port in gand.
Incolo nu mai are importanta
Deliru-acesta instelat venind,
Eu voi muri in pata de lumina
Pe care-o lasa luna rasarind.
Adaos
Eminescu este cetatean de onoare a universului.
Eminescu este cetatean de onoare a universului.
Ceea ce nu ma ucide ma face mai poet.
Ceea ce nu ma ucide ma face mai poet.
O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor citește mai mult
O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor pentru care este scrisă.
Et in Arcadia…
Un rau se subtiaza la izvor
Si ploile de vara nu-l ajuta
Bauta-i apa veche de-un citește mai mult
Et in Arcadia…
Un rau se subtiaza la izvor
Si ploile de vara nu-l ajuta
Bauta-i apa veche de-un cocor
Din limpezimea zarii, necazuta
Si-un strop ca de mercur, uscatul ram
si-o raza intre ele ca o spada.
Eram acolo-n cranguri, nu eram?
Dar care ochi ar fi putut sa vada
Durandu-l nemplinirile mereu
Cand pleoapa grea de piatra se preschimba
Si cand, din umbra, duhul unui zeu
Ma blestema intr-o straina limba.
Treptele luminii, Iasi, 1970
Am venit, de unde? Unde duce drumul?
Care-i rostul vietii? Tainele sugrumu-l.
Cate inimi pure — Roata de Azur
Arde-n citește mai mult
Am venit, de unde? Unde duce drumul?
Care-i rostul vietii? Tainele sugrumu-l.
Cate inimi pure — Roata de Azur
Arde-n scrum si pulberi! Spuneti, unde-i fumul?
Noapte, stele... Tremuri. Ce ai? Te-nfiori,
Cand te-apleci genunea lumii s-o masori!
Fulgera-n eterna goana-ametitoare —
Trec pe langa tine — astrii rotitori.
Salcia canta pe apa ca o harpa.
Salcia canta pe apa ca o harpa.
O bucurie vie fara casa
tot dau sa prind si ea se ineaca
fara de drum in nici o parte
citește mai mult
O bucurie vie fara casa
tot dau sa prind si ea se ineaca
fara de drum in nici o parte
o bucurie vie fara casa
tot dau sa cint si ea imi scapa
de mine-ndestulata ca-ntr-o moarte
alienata si pura.
