S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Durerea este gloria celor mari. Din toata creatiunea, numai omul poate sa se bucure de aceasta glorie a durerii.
Durerea este gloria celor mari. Din toata creatiunea, numai omul poate sa se bucure de aceasta glorie a durerii.
Şi chiar dacă vei fi rănit, să accepţi durerea ca pe un dar divin.rnAcolo unde nu iubeşte omul, iubeşte Dumnezeu citește mai mult
Şi chiar dacă vei fi rănit, să accepţi durerea ca pe un dar divin.rnAcolo unde nu iubeşte omul, iubeşte Dumnezeu şi, dacă nu renunţi niciodată la iubire, nici Dumnezeu nu renunţă la tine şi îţi va da într-un final ceea ce meriţi.
Cand durerea n-a mai putut ramane in ea insasi, au aparut fiintele ca s-o scape de chinurile virtualitatii.
Cand durerea n-a mai putut ramane in ea insasi, au aparut fiintele ca s-o scape de chinurile virtualitatii.
Lecţia cea mai însemnată pe care omul o poate învăţa de la viaţă nu este că durerea nu există pe citește mai mult
Lecţia cea mai însemnată pe care omul o poate învăţa de la viaţă nu este că durerea nu există pe lume, dar că depinde de noi s-o folosim şi să o putem transforma în bucurie.
Durerea este scoica in care se slefuieste intelepciunea.
Durerea este scoica in care se slefuieste intelepciunea.
Nu face din durerea altora bucuria ta.
Nu face din durerea altora bucuria ta.
Ar trebui sa ne mandrim cu durerea - orice durere ne aminteste de rangul nostru inalt.
Ar trebui sa ne mandrim cu durerea - orice durere ne aminteste de rangul nostru inalt.
Cea mai mare durere ti-o provoaca incertitudinea.
Cea mai mare durere ti-o provoaca incertitudinea.
Durerile
O, Doamne, as fi putut de mult cantand
Sa-nduiosez si farmec durerile pe rand,
Sa le rasfat si-acut citește mai mult
Durerile
O, Doamne, as fi putut de mult cantand
Sa-nduiosez si farmec durerile pe rand,
Sa le rasfat si-acut asa cum se cuvine
Pe cate-un varf de-otel crescut din maracine
Si acul viu sa-mi treaca precum un vis prin carne,
Placerea-mi trece, bucuria-mi doarme.
Dar gandul meu firav cata in alta parte
Spre muntii albi ai slovei, cu turle fara moarte. Azi vin pe rand, in zori, ca niste gospodine
Camasa sa-mi carpeasca cu pielea de pe mine
O noapte si-nc-o zi, o clipa si-o vecie
Sa-mi tina-n frigul spaimei si-n chin tovarasie.
Durerea veche cheama spre seara o surata
Si stau tihnit de vorba la mine-n beregata
Frange-le, Doamne, acul si ravna lor mieroasa
Si pune mila Ta de rani sa ma descoasa.
