S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Exista o poezie a lucrurilor care plac, fara sa ne spuna nimic.
Exista o poezie a lucrurilor care plac, fara sa ne spuna nimic.
A venit Bacovia E Bacovia fara un sfert in loc de rugaciune ingenunchez si recit LACUSTR
A venit Bacovia E Bacovia fara un sfert in loc de rugaciune ingenunchez si recit LACUSTR
Inima mea
Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.
In citește mai mult
Inima mea
Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.
In clipele grabite din zile lungi de vara
O simt cum se-mplineste-n tacere ca o para -
Inima mea cu pomii gradinii dimpreuna
Se-ntuneca spre toamna si-i dulce ca o pruna,
Si-n varfuri fosnitoare prin frunza amaruie
O-mprejmuie lumina de sus ca pe-o gutuie.
Inima mea se sparge cu pocnet ca o nuca,
De-i toamna mai tarzie si umbra mai pe duca,
Si-asteapta ca un strugur pe vita, nopti intregi,
Sa te apleci aproape de ea si s-o culegi.
Calma, obiectiva, solara, lirica erotica a lui Cosbuc vine din aceeasi lume de sentimente puternice, traite cu intensitate, a satului. citește mai mult
Calma, obiectiva, solara, lirica erotica a lui Cosbuc vine din aceeasi lume de sentimente puternice, traite cu intensitate, a satului. Poetul o cunoaste bine: personajele i-au fost familiare inca din copilarie. Dragostea este deci atributul nedespartit al tineretii, de aceea harjoana, joaca ei, da poeziei lui Cosbuc cea mai bogata substanta. Miscarile sufletului nu sunt prea multe, oamenii satului sunt adanci si simpli, gesturile lor traditional previzibile, anecdotica nu prea variata. Dupa trezirea unui anumit presentiment adolescentin al iubirii- La oglinda, incepe cautarea. Fata il cauta pe flacau, flacaul alearga dupa fata: Rea de plata, Suptirica din vecini, La parau, Scara si totul se petrece intr-un adevar, intr-o luminozitate rara. O unda de senzualitate curata, invaluita in decenta si gluma, respira toata poezia de dragoste, al carei eroi sunt frumosi si senini si simpli ca niste fapturi ale antichitatii clasice, ca niste pastori din opera lui Longos. Jocul dragostei este un fel de rit natural, indeplinit cu o sagalnica participare si rezerva de catre fete si flacai. Si Cosbuc construieste in poezia lui fragmente ca de frize alexandrine, cu incantatoare basoreliefuri de viata taraneasca. Si nimic nu e fortat, si nimic nu e schimbat. Selectia a operat bine, eficient, episoadele bucuriei in dragoste sunt rotunjite si pline.
Un text poetic poate fi revelator nu numai prin ce transmite, dar si prin ce incearca sa ascunda.
Un text poetic poate fi revelator nu numai prin ce transmite, dar si prin ce incearca sa ascunda.
Poezia e un excelent joc de imaginatie si de inteligenta. Cu cat esti in posesia unui cont mai serios in citește mai mult
Poezia e un excelent joc de imaginatie si de inteligenta. Cu cat esti in posesia unui cont mai serios in Banca Imaginatiei si a Inteligentei, cu atat jocul este mai spectaculos.
Am auzit osia planetei cantand
Am auzit osia planetei cantand
si-un vant stelar cum imi vuia prin sange
citește mai mult
Am auzit osia planetei cantand
Am auzit osia planetei cantand
si-un vant stelar cum imi vuia prin sange
Nepamanteana e iubirea mea,
de-atata dor ma prinde cand m-atinge? …
Si cum sa-mi reazem fruntea de pamant
cand ceru-ntreg il simt cum mi se-apleaca? …
Si cum sa fiu spre cer numai avant
cand sunt pamant amestecat cu apa?
Ceaiul
Ceaiul pe care mi-l servesti
in fiecare dimineata are culoarea ochilor tai!
Dar intr-o zi vom pleca citește mai mult
Ceaiul
Ceaiul pe care mi-l servesti
in fiecare dimineata are culoarea ochilor tai!
Dar intr-o zi vom pleca negresit
si ne vom opri la bariera orasului.
Tu in rochia ta de stamba,
eu sub brat cu cosuletul
de prins fluturi.
Tu, vrabia mea, mai zambeste o data
inainte de-a atinge zidul acela de scoici si de alge cu mana,
zidul acela intunecat!
O zi libera, 1996
Elegie
Trupul de ieri ti-am ascuns
intre var si mistrie
A ramas numai zidul
care nu ma mai stie.
citește mai mult
Elegie
Trupul de ieri ti-am ascuns
intre var si mistrie
A ramas numai zidul
care nu ma mai stie.
Teascul tacerii striveste
Cuvintul neindeajuns.
Umeda boare se lasa-n
priviri ca raspuns.
De-aici povestea se-ntoace
cu scrisa la noapte.
Mina umbrita coboara-n
zarea propriei fapte.
