De peste lacrimi:
De peste lacrimi te cautam,
de prin memorie,
Doamne, din amintire, si-mi galgaia
inima in piept si de o naprasnica
trecere ma istoveam.
Cine se afla in lume de-a binelea?
Cui ii raspunde
bolta profunda a norilor incuviintand?
De peste lacrimi, de prin memorie
viata mea vine, viata mea, viata.
Cine se afla in lume de-a binelea?
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Salamina
La Salamina nu mai e nici o umbra de masacru
decat un monument sarac
dar eu va spun citește mai mult
Salamina
La Salamina nu mai e nici o umbra de masacru
decat un monument sarac
dar eu va spun somn usor, persilor,
dar eu va spun somn usor, grecilor ucisi.
Eu, care n-am vazut Salamina,
eu, care n-am vazut razboiul cu persii,
va spun ca a fost cel mai mare razboi
din cate s-au vazut!
Somn usor, grecilor! Somn usor, persilor,
va zic
eu, care n-am vazut razboiul cu persii,
eu, care n-am vazut Salamina!
O zi libera, 1996
Un poet in care nu se schimba nimic pentru ca rezoneaza cu universul e ca o cutie goala care ii citește mai mult
Un poet in care nu se schimba nimic pentru ca rezoneaza cu universul e ca o cutie goala care ii anunta pe ceilalti, cu zgomote surde, ca e batuta cu batul.
Mi-e rusine sa-ti dedic un poem, trandafirii m-ar zgiria,
brazii m-ar injunghia.
Cit de mult le-am jurat eu iubire si citește mai mult
Mi-e rusine sa-ti dedic un poem, trandafirii m-ar zgiria,
brazii m-ar injunghia.
Cit de mult le-am jurat eu iubire si singele meu niciodata nu a reusit sa devina clorofila, ah, aceasta tandrete risipita prin cusatura buzunarelor, data firimituri la porumbei s-o ciuguleasca in timpul vizitei la prinz, linga pervazul ferestrei.
Nu traiesc, zburatoareo, ii spun, du-ma la maimarele tau
pe care eu il numesc Francisc al gagautilor, spune, ca o rodie a plesnit de necaz si a varsat semintele pe cimpuri. Si curge singe!
Tristan si Isolda
Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si citește mai mult
Tristan si Isolda
Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si ca un scut
Pe trupul meu asternut.
Alba ardeai in calma noastra-adorare,
Din care mainile-mi un nimb ti-au fost incins,
Iar toamna cand pojarul si-a aprins,
Ardeam de-a valma-ntr-o tacuta invalvorare.
Puri sub steag de foc pluteam, corabie
Alba; toamna, printre lacrime filtrata
Punea-ntre noi a lui Tristan jurata sabie
De inaltare si de puritate.
nimic de inteles:
Deschiza cartea
terci cu sufletul peste
pergamentul vechi
o lumina palida curge
apoi brusc
o sulita citește mai mult
nimic de inteles:
Deschiza cartea
terci cu sufletul peste
pergamentul vechi
o lumina palida curge
apoi brusc
o sulita inveninata cade
razboaie singeroase
lesuri
tot mai adinc sfirtecate
tot mai dese
pina se fac stive
pina incepe duhoarea sa exalte
si tulburat duhul pleaca.
Un tipat de pasare
aminteste ca nimic nu e de inteles
nici macar graiul nevinovat
al pasarilor
Dar viata
Dar moartea?
Dar acest poem?
Ochiul taia Ochiul taia cu scalpelul bucati de ceara trandafirie carnea nuantelor putrezea calm in acvarii la unii durerea batea citește mai mult
Ochiul taia Ochiul taia cu scalpelul bucati de ceara trandafirie carnea nuantelor putrezea calm in acvarii la unii durerea batea puternic din palme iar altii priveau lumea prin ochelari de zapada
Salcia canta pe apa ca o harpa.
Salcia canta pe apa ca o harpa.
Penitenta de-o viata
Ingenunchez in poezia aceasta
ca intr-un sanctuar
cu relicve de ingeri.
Pe buza candelei infloreste
un citește mai mult
Penitenta de-o viata
Ingenunchez in poezia aceasta
ca intr-un sanctuar
cu relicve de ingeri.
Pe buza candelei infloreste
un strop din sangele Domnului.
Ma incrancenez sa extrag cuvintele
insinuate in carnea ei sidefie.
Invat perpetuu, dar niciodata
nu stiu sa-i vindec
ranile facute de silabe.
Ma dor genunchii de penitenta
la care ma supune
de-o viata.
Poezia - regasirea Cuvantului Prin care Dumnezeu a descris Cum vedea el ca va fi lumea.
Poezia - regasirea Cuvantului Prin care Dumnezeu a descris Cum vedea el ca va fi lumea.
