S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
As vrea ca numele meu sa nu insemne mai mult decat urmele unei pasari necunoscute, intiparite in pulbere
ceea ce citește mai mult
As vrea ca numele meu sa nu insemne mai mult decat urmele unei pasari necunoscute, intiparite in pulbere
ceea ce implor clipa de clipa e sa ma pierd in Dumnezeu neluat in seama la fel cum apa
tinuta in pumni se prefira in nisipul dogorind
nadajduiesc ca in cele din urma rugaciunea mea sa se poata infiripa lipsindu-se de verbul oamenilor
iata in locul vorbelor cheaguri de sange intunecate leapada gura mea.
Poetul intelege natura mai bine decat savantul.
Poetul intelege natura mai bine decat savantul.
O fata frumoasa trece puntea;
o privesc cu coada ochiului.
Ea se intoarce, imi face semn cu mana:
-Vino, ce citește mai mult
O fata frumoasa trece puntea;
o privesc cu coada ochiului.
Ea se intoarce, imi face semn cu mana:
-Vino, ce mai astepti!
-Nu pot sa te urmez. Ca sa trec puntea,
trebuie sa ma fac frate cu dracul.
-Esti prost ca un inger! - imi spune si pleaca
unduindu-si trupul de vipera.
-Ce trist trebuie sa fie raiul!
meditez aruncandu-ma de pe punte.
Floare de lumina
Cu scrisul am intrerupt tacerea,
sa ma iubesti
precum iubeste noaptea
lumina unei stele cazind.
citește mai mult
Floare de lumina
Cu scrisul am intrerupt tacerea,
sa ma iubesti
precum iubeste noaptea
lumina unei stele cazind.
eu m-am ascuns
de frumusetea Ta,
uitarea si teama
mi le-am luat de mormint.
iti mai aduci aminte de mine
cum iti priveam ochiul
in livada cu piersici,
cum dincolo de ochiul Tau
vedeam soldatii aceia
care trageau mirati in mine?
gaseste-ma in cele create
de cuvintul Tau!
Tu esti frumos, Doamne,
precum o lacrima
care asteapta sa cada,
tremurind deasupra lumii
pe care o vad atit de mult ca fiind a mea.
... crampeie din acea inserare ajungeau pana la mine, rascolind amintiri. despre cum ar fi putut sa fie. despre desertaciune citește mai mult
... crampeie din acea inserare ajungeau pana la mine, rascolind amintiri. despre cum ar fi putut sa fie. despre desertaciune si poezie. despre moartea mea splendida, multicolora, vie.
Poezia este tot ceea ce merita sa ne amintim in viata.
Poezia este tot ceea ce merita sa ne amintim in viata.
Pestera:
Ascundem cate-o taina fiecare
Si-o-nfasuram cu grija in regrete
Ca pe o pluta dornica de soare
In incaperi citește mai mult
Pestera:
Ascundem cate-o taina fiecare
Si-o-nfasuram cu grija in regrete
Ca pe o pluta dornica de soare
In incaperi cu usile secrete.
Si credem ca a noastra-i cea mai grava,
Dar o-gropam mereu tot mai profund
Iar sufletul patruns de-a ei otrava
Se ofileste, zilnic murind.
Se tulbura si visele si dorul
De lucru, de viata si iubire
Esti pestera inchisa unde zborul
Si-ncearca liliecii in nestire.
Cu lacate de-otel e zavorit
Veninul ce o clipa nu-ti da pace
De tine insuti esti cumplit urat
Si-un gest final esti hotarat a face.
Opreste-te! Nu singur vei decide.
Priveste peste arbori, peste munti;
Si floarea pe prapastii se deschide
Si lupul singuratic bea la nunti.
Primul scop al poeziei este acela de a spune adevarul, sa inveti cum sa spui adevarul, sa descoperi ceea ce citește mai mult
Primul scop al poeziei este acela de a spune adevarul, sa inveti cum sa spui adevarul, sa descoperi ceea ce simti si gandesti cu adevarat.
Cand cineva imprumuta prea mult de la altii, da prea putin de la sine.
Cand cineva imprumuta prea mult de la altii, da prea putin de la sine.
