Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le citește mai mult

Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le aduce in starea de gratie.

Si deodata-n ceasul tainei
Cand se-ntoarce-n noapte ziua
Au venit la mine teii
Carduri de miresme-pasari
Si-am putut s-aud ca-n citește mai mult

Si deodata-n ceasul tainei
Cand se-ntoarce-n noapte ziua
Au venit la mine teii
Carduri de miresme-pasari
Si-am putut s-aud ca-n visuri
Corul maiestuos de arbori
Pe atatea voci cantand
Pe cati ani isi inelara
Somnurile in tulpini.

E unul in mine ce cata sa zboare iar altu se trage adanc in abis. Din zbateri durerii eu leg citește mai mult

E unul in mine ce cata sa zboare iar altu se trage adanc in abis. Din zbateri durerii eu leg o-naltare Iubirii de oameni c-un fulger deschis! E unul in mine!

Poezia lui, ca orice text confuz, are o multime de intelesuri.

Poezia lui, ca orice text confuz, are o multime de intelesuri.

S-a agatat
luna de gard?
E o papadie pe apa

flori de cais credeam
ca-i pe tigle
zapada altui citește mai mult

S-a agatat
luna de gard?
E o papadie pe apa

flori de cais credeam
ca-i pe tigle
zapada altui secol

stol de fluturi pe iaz
piere batranul
sprijinit in baston

lumanari
se aprind una din alta
un calut alb in zori.

Nu vreau sa imbatranesc cu lumina stinsa
la jumatate
in strigatele gregarilor din hala de peste
literatura cu solzi pe citește mai mult

Nu vreau sa imbatranesc cu lumina stinsa
la jumatate
in strigatele gregarilor din hala de peste
literatura cu solzi pe ochi
nu vreau sa mor ca un poet comunist
in timpul comunismului literar

La jumatate

Exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia.

Exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia.

Decat vinovatia mea

Vinovatia mea ametita e. O
Aruncare la tinta si o
Fereastra deschisa. Bajbaie ca orbii
Cuvintele citește mai mult

Decat vinovatia mea

Vinovatia mea ametita e. O
Aruncare la tinta si o
Fereastra deschisa. Bajbaie ca orbii
Cuvintele in pesteri vopsite
In alb si negru.

Alungat e alergatorul. Privesc
La propriul meu spectacol si pornesc.
Lumanarile palpaie si se face zi
Si staruie penumbra

Decat vinovatia mea vopsita
In alb si negru.

Octombrie

Pamantul viseaza oameni
si geme
caini de zapada latra in noi
ca si cum luna-

vezi-ti durere citește mai mult

Octombrie

Pamantul viseaza oameni
si geme
caini de zapada latra in noi
ca si cum luna-

vezi-ti durere albastra de drum
s-au cocosat orele
de-atatea rugaciuni

pamantul viseaza fructe de aur
cazand
un strut doi struti de speranta—
ca si cum-

da-mi mana da-mi glasul
sa trecem
silaba asta de fum

pe camp
brandusele singuratatii

toamna ca o bivolita
mananca
din inima asta de scrum.