S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Viata asta-i bun pierdut Cind n-o traiesti cum ai fi vrut!
Viata asta-i bun pierdut Cind n-o traiesti cum ai fi vrut!
ziua se apasa pe asfalt
inauntrul bratelor mele
nu e decit iubire
acum pot spune asta
inauntrul bratelor citește mai mult
ziua se apasa pe asfalt
inauntrul bratelor mele
nu e decit iubire
acum pot spune asta
inauntrul bratelor mele
nu e decit iubire
inauntrul iubirii dinauntrul bratelor mele
e tot ce vad
in timp ce stau aici
in timp ce un mic paianjen
isi tese frumoasa pinza
lipind-o de pleoapele mele
Poesis panis cybernethicus
Inima pai calculeaza
elegiile probabile de maine
am slabit oho o raza
ca s-ajung(a)-n vers la citește mai mult
Poesis panis cybernethicus
Inima pai calculeaza
elegiile probabile de maine
am slabit oho o raza
ca s-ajung(a)-n vers la tine
Elegiile probabile de maine
mai ce gravitatie-i cuvantul
sevesc ingerii pe paine
ca sa pot sa-mi iau avantul
O ce gravitatie-i cuvantul
mai slabesc inca o raza
sa-mi ajung din urma gandul
inima tot calculeaza
Probabil elegii pe paine
Doamne voi manca si maine
Cezeisme, 2008
Ce fericit sunt cand vine o poezie asa ca un inger ce-si cauta aripile printre cuvintele mele.
Ce fericit sunt cand vine o poezie asa ca un inger ce-si cauta aripile printre cuvintele mele.
Altfel de aripa Vioara lui Bacovia Doamne parca tipa Universuri paralele
Altfel de aripa Vioara lui Bacovia Doamne parca tipa Universuri paralele
Alb-roz copacii. Fals Gauguin.
Aceleasi strazi. Si apele pavate.
Cumpar doi trandafiri
si intru in cetate.
Sub lovituri de ceas
citește mai mult
Alb-roz copacii. Fals Gauguin.
Aceleasi strazi. Si apele pavate.
Cumpar doi trandafiri
si intru in cetate.
Sub lovituri de ceas
strimb aplecata in cer ca un dolmen
sub lacat intre raiuri si iaduri aminate.
Alb-roz coapcii
in clopote de iarba si de somn.
Sub lovituri de ceas din turnuri vii
pierdut
paradis acest drum
ce ma abate...
Si restul
doar singuratate.
Inima de portelan:
Numai doi intr-un castel infim
Pe care nici o umbra nu-l mai sparge
La ceasu-n care citește mai mult
Inima de portelan:
Numai doi intr-un castel infim
Pe care nici o umbra nu-l mai sparge
La ceasu-n care e ales sa fim
Cu-o dragoste peste catarge.
Iata drumul nu vine sau astazi vine
Ca si cand n-am scapa de apus
Nici tu nici eu, dar se cuvine
O intrebare fara raspuns.
Dorul s-a aprins intr-o idee
Si nici o lacrima nu-l stie stinge
Chiar daca vorbele o sa-l incheie,
Calcand, tacut, va mirosi a sange.
Si daca nu mai e scapare-n fuga
Si am uitat sa stiu cat tine-un an,
Coboara mana pana nu alunga
Spaima inimii de portelan.
Ajuta-ma sa zbor mai sus de munti,
mai sus de stele… mai sus de Tine!”
scobeai tu in cer
ca citește mai mult
Ajuta-ma sa zbor mai sus de munti,
mai sus de stele… mai sus de Tine!”
scobeai tu in cer
ca milogul in tomberonul din spatele blocului,
sperind ca din adincurile lui miloase
sa scoti la suprafata nufarul galben
al lunii...
Visind la nemurire
Graul a-ncoltit in araturile
de asta toamna
Painea e pe masa dulce
Vacile pe campul verde
Casa mea din marginea citește mai mult
Graul a-ncoltit in araturile
de asta toamna
Painea e pe masa dulce
Vacile pe campul verde
Casa mea din marginea padurii
Cand soarele-si desarta umbra prafuita
Atingand cu mintea mea piciorul
alb al fiintei tale ochii sunt
nedeslusiti pe zare
Se intinde cainele dorintei la picioare
si ma roaga
Cantec biruitor pe vale
Binefacerea racorii umple campul
cu-acest verde trecator.
