S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Cuvintele sunt ca si piesele pe esichierul poetic. Uneori cuvintele se transforma in adevarate piese de teatru, a fi sau citește mai mult
Cuvintele sunt ca si piesele pe esichierul poetic. Uneori cuvintele se transforma in adevarate piese de teatru, a fi sau a nu fi pion.
Traia intr-un oras din miazazi
Un crin inzapezit in datorii
Care primea, scrise pe plus cu lapte,
Scrisori de citește mai mult
Traia intr-un oras din miazazi
Un crin inzapezit in datorii
Care primea, scrise pe plus cu lapte,
Scrisori de la alt crin, din miazanoapte;
Oh, pentru cruda lor corespondenta
Aveau cea mai naiva diligenta!
Tristan si Isolda
Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si citește mai mult
Tristan si Isolda
Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si ca un scut
Pe trupul meu asternut.
Alba ardeai in calma noastra-adorare,
Din care mainile-mi un nimb ti-au fost incins,
Iar toamna cand pojarul si-a aprins,
Ardeam de-a valma-ntr-o tacuta invalvorare.
Puri sub steag de foc pluteam, corabie
Alba; toamna, printre lacrime filtrata
Punea-ntre noi a lui Tristan jurata sabie
De inaltare si de puritate.
Viata inlocuita cu altceva. Morminte calde pe cer. Ingerul meu pazitor ma pedepseste cu fier. O mana intinsa de tine citește mai mult
Viata inlocuita cu altceva. Morminte calde pe cer. Ingerul meu pazitor ma pedepseste cu fier. O mana intinsa de tine starneste adieri de cantalup. Dragostea noastra sub cheie de jder si de lup.
Tatal meu... Tatal meu spune: Vinul ameteste orice necaz, dar cum il pui pe foc iti roade oasele. Atunci soarele citește mai mult
Tatal meu... Tatal meu spune: Vinul ameteste orice necaz, dar cum il pui pe foc iti roade oasele. Atunci soarele incepe sa planga si iarba iti scoate ochii... Ochii si omatul cerului, 1996
Poezia este zeificarea realitatii.
Poezia este zeificarea realitatii.
Poetii imaturi imita; cei maturi fura.
Poetii imaturi imita; cei maturi fura.
Poezie veche
muscam dintr-un mar pe iarba la umbra gardului in care s-a spinzurat auzind naluci de vrabii ciinele citește mai mult
Poezie veche
muscam dintr-un mar pe iarba la umbra gardului in care s-a spinzurat auzind naluci de vrabii ciinele negru al vecinului gheorghe acum o saptamina si ceva si ma gindeam cu tristete la soarta nenorocitului animal oh ar putea fi trecut cu vederea sufletul care n-a sarit inca santul dintre moarte si o parodie oarecare?
Poemul nelinistii mele
Poezia pe care-o scriu azi
miine va muri.
Se ridica pe picioarele tremurinde
ale cuvintelor,
imi citește mai mult
Poemul nelinistii mele
Poezia pe care-o scriu azi
miine va muri.
Se ridica pe picioarele tremurinde
ale cuvintelor,
imi ia privirea si pulsul,
ca o vietate ce traieste
in alt secol
- mai inalt,
nenascut -
si se inalta sus, tot mai sus,
de pe umerii mei in care si-a infipt
ghearele sensului.
Pipai, cit pot, cu degetele ei
neantul.
Cine invinge?
Si cine-i invinsul?