Fiind Eminescu
Fiind poet taceri cutreieram
si ma opream ades langa cuvant
si tampla mi-o apropiam
la blanda batere de vant
Si ma opream ades langa cuvant
ca sa-l aud cum creste ca si iarba
de-si risipea mireasma teiul sfant
parea ca totusi nu traiesc degeaba
Ca sa-l aud cum creste ca si iarba
eu tampla mi-o apropiam
lumina lunii o caram cu roaba
fiind poet taceri cutreieram
Si ma opream ades langa cuvant
iluminat de teiul vechi si sfant
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Tunet, primavara
Tunet, primavara, ploi cu acid -
in oul lumii se misca un spirit lucid.
Legata la detectorul citește mai mult
Tunet, primavara
Tunet, primavara, ploi cu acid -
in oul lumii se misca un spirit lucid.
Legata la detectorul de minciuni am uitat:
Embrionul de diamant necopt l-am purtat?
Am mintit crezand ca-n noapte e miez,
ca osul contine migdala, diez.
Ca pasarea galben-rosie, fara lira,
danseaza si canta, dar nu respira.
Ca am fost jumatate om, jumatate opt, un optaur.
Dar nu am mintit imbrcand Lana de Aur.
Cui ii pasa de toate astea, imi ceri:
Lasa-l pe ieri, pune mana pe Voltaire.
Tunet, primavara, Volt ieri, Volt azi, Volt iezi…
Uite cum din nou te electrizezi.
Sa pot privi inapoi
Arunc privirea peste umar,
viata imi pare ca merge inapoi.
Unde sunt in lumea citește mai mult
Sa pot privi inapoi
Arunc privirea peste umar,
viata imi pare ca merge inapoi.
Unde sunt in lumea aceasta?
Ceata cade in cortine grele.
Descifrez un nume pe-o cruce stinghera,
poate-am murit fara sa stiu,
Moartea se poate-nvata?
Cad in genunchi si ma lovesc de pietre.
Spune-mi, Doamne,
ca mi-ai dat un rost de implinit:
sa privesc inapoi.
Elegie
Trupul de ieri ti-am ascuns
intre var si mistrie
A ramas numai zidul
care nu ma mai stie.
citește mai mult
Elegie
Trupul de ieri ti-am ascuns
intre var si mistrie
A ramas numai zidul
care nu ma mai stie.
Teascul tacerii striveste
Cuvintul neindeajuns.
Umeda boare se lasa-n
priviri ca raspuns.
De-aici povestea se-ntoace
cu scrisa la noapte.
Mina umbrita coboara-n
zarea propriei fapte.
Din nou rasare soarele-n zadar.
Si, ca si ieri, zadarnic va apune.
Zadarnici sori, zadarnicele lune
Masoara-un timp zadarnic, iar citește mai mult
Din nou rasare soarele-n zadar.
Si, ca si ieri, zadarnic va apune.
Zadarnici sori, zadarnicele lune
Masoara-un timp zadarnic, iar si iar.
Zadarnic iesi in prag. Zadarnic pleci.
Si-apoi te-ntorci. Si iar le faci cu schimbul.
Strabati in van zadarnice poteci,
Caci spatiu-i mai zadarnic decat timpul.
Si tu esti mai zadarnic decat tot.
Si totu-i mai zadarnic decat tine.
Strivite de mesajul cosmo-glot,
Cuvintele, sarmanele, nu pot
S-absoarba taina tainicului cod –
Si vin la usa Tainei sa se-ncline.
Gradina de vara
Aici stateau prietenii mei la o bere,
discutau despre arta si beau vin,
prietenii mei sculptori, citește mai mult
Gradina de vara
Aici stateau prietenii mei la o bere,
discutau despre arta si beau vin,
prietenii mei sculptori, bisnitari, ziaristi
si studenti
Afara se sapa gropi adanci pentru fundatii,
circula bancuri,
zapada-i galbena-cenusie si-un gol imens
fara de tine la gradina de vara.
E demult, vei spune.
Volumul Terapia Muncii.
Poetii sunt oamenii care inca mai pot vedea lumea prin ochii de copil.
Poetii sunt oamenii care inca mai pot vedea lumea prin ochii de copil.
Primul scop al poeziei este acela de a spune adevarul, sa inveti cum sa spui adevarul, sa descoperi ceea ce citește mai mult
Primul scop al poeziei este acela de a spune adevarul, sa inveti cum sa spui adevarul, sa descoperi ceea ce simti si gandesti cu adevarat.
Ce fel de poezia este aceea care nu salveaza natiuni si popoare?
Ce fel de poezia este aceea care nu salveaza natiuni si popoare?
La zid
Se facea ca fixam in pioneze
inimile noastre puse la zid,
apoi luam distanta regelmentara
atenti sa citește mai mult
La zid
Se facea ca fixam in pioneze
inimile noastre puse la zid,
apoi luam distanta regelmentara
atenti sa nu ne prabusim cu plutonul in vid.
Puneam arma la ochi,
cine-ar mai putea sa ne minta?
Suntem gata, suntem gata cu toti
sa tragem la tinta!
