Un blanc galban scanteios,
Gemand sub ciocan vartos,
Plangea soarta sa odata:
Ori sa poate sa ma bata
Inghiositul crud citește mai mult

Un blanc galban scanteios,
Gemand sub ciocan vartos,
Plangea soarta sa odata:
Ori sa poate sa ma bata
Inghiositul crud metal
Care-l calca pan s-un cal?
Dar ciocanu-i zice: Frate,
Este vechi ist adevar
Ca pre aur fierul bate.

Un popor ce n-are fier,
Curaj n-are, n-are arma,
Sa defaima si sa sfarma.

Poezia este dimineata omenirii, istoria sentimentelor inaltatoare, indemnul permanent catre bine si adevar.

Poezia este dimineata omenirii, istoria sentimentelor inaltatoare, indemnul permanent catre bine si adevar.

Pot sa cred in idei contradictorii, daca au suficienta poezie.

Pot sa cred in idei contradictorii, daca au suficienta poezie.

Astfel, Eminescu este suma unor acumulari seculare, este rezultanta, chintesenta inteligentei poporului nostru ajunsa la punctul ei de maxima manifestare. citește mai mult

Astfel, Eminescu este suma unor acumulari seculare, este rezultanta, chintesenta inteligentei poporului nostru ajunsa la punctul ei de maxima manifestare. "Sunt roman si punctum!" Raspunsul dat candva de Poet este unul de suprema mandrie nationala.

Viitorul ca hiatironie

Ha-ha-ha
surpriza

Eu ma despart
si de prezent
tot
razand

Dumneavoastra incotro
precinstitelor fete
citește mai mult

Viitorul ca hiatironie

Ha-ha-ha
surpriza

Eu ma despart
si de prezent
tot
razand

Dumneavoastra incotro
precinstitelor fete
cu-aceste
masti
de
contrabanda

Cu-acesti Balcani
pe scara rulanta

Poeme infractionale

Tristan si Isolda

Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si citește mai mult

Tristan si Isolda

Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si ca un scut
Pe trupul meu asternut.

Alba ardeai in calma noastra-adorare,
Din care mainile-mi un nimb ti-au fost incins,
Iar toamna cand pojarul si-a aprins,
Ardeam de-a valma-ntr-o tacuta invalvorare.

Puri sub steag de foc pluteam, corabie
Alba; toamna, printre lacrime filtrata
Punea-ntre noi a lui Tristan jurata sabie
De inaltare si de puritate.

Exercitiu de blestem

Sa nu mai ard produc cenusa
sa nu te bat la cap ca nu e usa
citește mai mult

Exercitiu de blestem

Sa nu mai ard produc cenusa
sa nu te bat la cap ca nu e usa

Sa nu scot gheara nu-s pisica
sa dau din coate cand mi-e frica

S-arunc aureola asta-i frunte
sa merg odata daca-s munte

Si iarba-i iarba nu hartie
sa o cosesc nu pentru-a scrie

Drumul:

Ma opresc in mijlocul de drum
Si ma intreb incotro ma-ndrept
Ma zbat mai ales cand perdeaua de citește mai mult

Drumul:

Ma opresc in mijlocul de drum
Si ma intreb incotro ma-ndrept
Ma zbat mai ales cand perdeaua de fum
M-opreste si-mi cere sa fiu intelept.

Atunci sunt cu ochii spre soare
Sau undeva spre colturi de stanci
Si ma intreb: in palma oare
Sau printre plopi sunt vai mai adanci.

Inima-mi salta cand este ploaie
Si nu a curs inca pamanul
Si dupa urme vad ca se-ndoaie
Ori bratul drept, ori numai gandul.

Cand ma gadila-n talpa tarana
Bratele-ntind si-mi cresc cand rad
Nu ma opresc nici daca ravna
O ia-naintea lancii cu-n rand.

Iubesc cel mai mult nepamantul
Amestecat cu soare si apa.
Urma lasata n-o-mprastie vantul
Nici stropii de ploaie n-o sapa.

Mai baiete, mai voinice, N-a ramas alta pe-aice Decit sa-ncarci ghintul bine

Mai baiete, mai voinice, N-a ramas alta pe-aice Decit sa-ncarci ghintul bine