S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Mi-e rusine sa-ti dedic un poem, trandafirii m-ar zgiria,
brazii m-ar injunghia.
Cit de mult le-am jurat eu iubire si citește mai mult
Mi-e rusine sa-ti dedic un poem, trandafirii m-ar zgiria,
brazii m-ar injunghia.
Cit de mult le-am jurat eu iubire si singele meu niciodata nu a reusit sa devina clorofila, ah, aceasta tandrete risipita prin cusatura buzunarelor, data firimituri la porumbei s-o ciuguleasca in timpul vizitei la prinz, linga pervazul ferestrei.
Nu traiesc, zburatoareo, ii spun, du-ma la maimarele tau
pe care eu il numesc Francisc al gagautilor, spune, ca o rodie a plesnit de necaz si a varsat semintele pe cimpuri. Si curge singe!
Poezia este modul in care iei viata in piept.
Poezia este modul in care iei viata in piept.
nu sta cu marea la taifas
nu sta cu marea la taifas
cum ai vorbi cu o lacrima
tipa citește mai mult
nu sta cu marea la taifas
nu sta cu marea la taifas
cum ai vorbi cu o lacrima
tipa albatrosii asteptind
ginduri carnale
fiinte acvatice urmaresc
vorbele asemeni valurilor
suflate de vint
indeparteaza-te
talpile absorb
tipetele pina la inima
asemenea nisipului
arsitei.
Scrisoare de la randunele
Cocostarcul astazi
S-a intors acasa.
Toata pasarimea
L-a primit voioasa.
Vin sa-l vada vrabii,
citește mai mult
Scrisoare de la randunele
Cocostarcul astazi
S-a intors acasa.
Toata pasarimea
L-a primit voioasa.
Vin sa-l vada vrabii,
Bun venit sa-i zica.
Broastele de balta
Au murit de frica
Iar drumetul spune:
De la rindunele
V-am adus scrisoare.
Va e dor de ele?
S-o citim! — strigara
Vrabiile toate...
Scumpe surioare,
Noi sintem departe,
Dar vislim spre tara,
Zilele-s senine,
Nu e ca acasa
Nicaieri mai bine!
Un poem nu este terminat niciodata, doar abandonat.
Un poem nu este terminat niciodata, doar abandonat.
Poezia este un limbaj redus la esentele lui.
Poezia este un limbaj redus la esentele lui.
Iarba creste si-nverzeste,
Vine coasa si-o coseste.
Creste iarba, dupa coasa,
Si mai nalta, si mai deasa.
Se ridica in citește mai mult
Iarba creste si-nverzeste,
Vine coasa si-o coseste.
Creste iarba, dupa coasa,
Si mai nalta, si mai deasa.
Se ridica in picioare,
Coasa-n ierbi fulgera iara.
Coasa, uite-o, se toceste.
Iarba creste.
Iarba creste.
Iarba
Arta din imprudenta
Prinzandu-ma
asupra
faptului
Repetate
metafore
infractionale
Singuratatea
m-a aruncat
preventiv
In celula
unui
citește mai mult
Arta din imprudenta
Prinzandu-ma
asupra
faptului
Repetate
metafore
infractionale
Singuratatea
m-a aruncat
preventiv
In celula
unui
poem
Intre timp
Melancolia
mi-a luat
primele
Declaratii
de
iubire
Asa ca
Din subsolul
acestor
pagini
In deplinatatea
facultatilor
mele
stilistice
Imi
semnez
CONDAMNAREA
PE
VIATĂ
LA POEZIE
Doamne
(ch)iar sunt mort
Fir-ar sa fie
Cui zau ii mai pasa Ca pe la Voronet cerul se-ntoarce acasa Universuri paralele
Cui zau ii mai pasa Ca pe la Voronet cerul se-ntoarce acasa Universuri paralele
