Omagiu
Cind ma vor omagia la 70 (imi va atirna
o sfoara de git insusi presedintele
in timp ce-mi va suiera printre dinti
du-te dracului bosorogule
te asteapta groapa-ncalzita)
imi voi scoate placa din gura
hirtia de la piept cu discursul de-acasa
cu degetul la timpla voi retine
o avalansa de idei
solemna basina in astfel de ocazii
(oameni incordati de care nu-mi pasa
atita timp cit sint in groapa ca acasa).
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Rima ogor-spor a dat noua stralucire poeziei agricole.
Rima ogor-spor a dat noua stralucire poeziei agricole.
Sunt iubrea saraca
tu esti omul...tu esti
cel ce vine si pleaca
cel ce sta la feresti
nu mi-e frica citește mai mult
Sunt iubrea saraca
tu esti omul...tu esti
cel ce vine si pleaca
cel ce sta la feresti
nu mi-e frica de tine
eu sunt mortul de ieri
intelept e oricine
chiar de-a fost nicaieri
sunt cu visul pe frunte
viata mea nu mi-o stiu
sunt batran ca un munte
eu sunt tot ce-i tarziu
spune-mi, omul esti, care
cel ce umbla intruna
frate bun din nascare
cu pamantul si luna.
Salcia canta pe apa ca o harpa.
Salcia canta pe apa ca o harpa.
Salamina
La Salamina nu mai e nici o umbra de masacru
decat un monument sarac
dar eu va spun citește mai mult
Salamina
La Salamina nu mai e nici o umbra de masacru
decat un monument sarac
dar eu va spun somn usor, persilor,
dar eu va spun somn usor, grecilor ucisi.
Eu, care n-am vazut Salamina,
eu, care n-am vazut razboiul cu persii,
va spun ca a fost cel mai mare razboi
din cate s-au vazut!
Somn usor, grecilor! Somn usor, persilor,
va zic
eu, care n-am vazut razboiul cu persii,
eu, care n-am vazut Salamina!
O zi libera, 1996
Coroana literaturii este poezia.
Coroana literaturii este poezia.
Versul, acest frumos blestem innebunind poetii.
Versul, acest frumos blestem innebunind poetii.
Poezia pastorala, o claie nemuritoare, in care fiecare poet si-a depus paiul sau liric.
Poezia pastorala, o claie nemuritoare, in care fiecare poet si-a depus paiul sau liric.
Am plecat
Am plecat fara de cainta
Si m-am dus fara de dor,
Ca sa uit a ta fiinta,
citește mai mult
Am plecat
Am plecat fara de cainta
Si m-am dus fara de dor,
Ca sa uit a ta fiinta,
Ca sa uit al tau amor.
Si plecand m-am dus in lume
Numa-n voia intamplarii,
Nici cu gand de zile bune,
Nici cu jalea-nstrainarii.
De-am mers mult pe-acea carare
Nu mai stiu de-atata chin
Caci cu dor si disperare
Indarat la tine vin.
Pentru mine, ca intotdeauna M-am saturat de zgariat la suprafete Si unghiile ma dor, imi sangereaza; Cu sangele ce curge citește mai mult
Pentru mine, ca intotdeauna M-am saturat de zgariat la suprafete Si unghiile ma dor, imi sangereaza; Cu sangele ce curge cald imi spal eu fata Si ma manjesc cu-amar si lacrimi iar.
