Poezia este ceea ce se pierde prin traducere.

Poezia este ceea ce se pierde prin traducere.

Criza e o capra Nu vreti jalba, nici protap? Criza, insa, vrea...un tap! Distihuri rebele

Criza e o capra Nu vreti jalba, nici protap? Criza, insa, vrea...un tap! Distihuri rebele

Golgota Cuvantului

Doamne Iisuse al limbii romane
iarta-ma ca-ti rastignesc cuvantul
viata trece numai visul tau ramane
il pastrez citește mai mult

Golgota Cuvantului

Doamne Iisuse al limbii romane
iarta-ma ca-ti rastignesc cuvantul
viata trece numai visul tau ramane
il pastrez in mine rastignindu-l

Iarta-ma ca-ti sangerez cuvantul
este trup din trupul tau preasfant
de-l rostesc se-nfioreaza gandul
fara tine nu exista niciun gand

Este trup din trupul tau preasfant
viata trece visul insa mai ramane
niciodata azi si maine si oricand
Doamne Iisuse al limbii romane

Iarta-ma ca-ti sangerez cuvantul
ii dau viata-n mine rastignindu-l

Poezia e un mod ceremonial, ineficient de a comunica irationalul, este forma goala a activitatii intelectuale.

Poezia e un mod ceremonial, ineficient de a comunica irationalul, este forma goala a activitatii intelectuale.

O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor citește mai mult

O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor pentru care este scrisă.

Roza de seara

Roza rozelor
Vestea inducerii timpului
Regasit la marginea zarii.

Ceara de sera
Supusa luminii
Cazand citește mai mult

Roza de seara

Roza rozelor
Vestea inducerii timpului
Regasit la marginea zarii.

Ceara de sera
Supusa luminii
Cazand picatura in inima tarii.

Laurii cauta
Nimbul solstitiului,
Echivalenta zilei de soare.

Durerea muntilor
Pierderea sacra ostasilor,
Ducerii noastre-n viltoare.

Auzi uraganul
Cum canta si spumega
Viata se-ndoaie lovind in himere.

Cere poetul, cere lumina
Si nimbul preface
Sarea din ape.

Timp in delir

Azur inchis in vasul gros de lut
O, suflete, iluzie fragila,
Cum mai induri conditia umila
citește mai mult

Timp in delir

Azur inchis in vasul gros de lut
O, suflete, iluzie fragila,
Cum mai induri conditia umila
A carnii oarbe ce n-a cunoscut
Decat tarasul flasc ca de reptila
Al tr upului datornic si vandut
Perfidei morti ce zilnic vrea tribut
Si care-abia ma-ngaduie, din mila,
Ca pe un vier me imbatat de-o raza
Urcand la cer pe un tais de brici;
Tu, cumpana, ai si trecut de-amiaza,
Tu, mana mea, cat vei mai sta pe-aici
Pe unde timpu-n lucruri delireaza
Si nici nu stiu de-i joi sau vineri, nici!

Proba Everestului Ce-o mai fi Doamne spun si asta sa-ti atingi sufletul cu teasta Distihuri rebele

Proba Everestului Ce-o mai fi Doamne spun si asta sa-ti atingi sufletul cu teasta Distihuri rebele

Poem Ce lene sa nu poti scrie acest poem. Ce groaznic (o noapte de toamna inscrisa pe o medalie) sa citește mai mult

Poem Ce lene sa nu poti scrie acest poem. Ce groaznic (o noapte de toamna inscrisa pe o medalie) sa nu poti scrie acest poem si el sa existe.