Nu credeam sa invat...

Fara frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusa,

Fara bratele tale, bratul oricui citește mai mult

Nu credeam sa invat...

Fara frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusa,

Fara bratele tale, bratul oricui e pentru mine lat de spanzuratoare.
Traiesc numai ca sa masor, in fiece clipa, neindurarea mortii.

Fara ochii tai, ochii mei nu vad decit intuneric,
Nimic nu mai are glas, stinsa e orice lumina.
Ce grea e moartea intr-un univers care el insusi moare.

Fara numele tau, numele meu numeste neantul,
Vanat urca din adanc valul marii, urlandu-si disperarea.

Fara frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusa.

Un varsator de ceara ca mester iscusit
A nimerit odata un chip desavarsit.
Delicatetea, parul si zambitoarea fata
Ii da citește mai mult

Un varsator de ceara ca mester iscusit
A nimerit odata un chip desavarsit.
Delicatetea, parul si zambitoarea fata
Ii da infatosarei un aer de viata,
Dar din nenorocire el chipul a lasat
Pe langa foc la care a fost si prelucrat.
Nu este de mirare ca statuia de ceara,
S-a risipit indata aproape stand de para.
De ai facut un lucru si vrei ca sa-l pastrezi
Pentru viitorie, apoi sa departezi
Tot raul de-nainte-i si orice-mpiedicare,
Caci altfel este numai zadarnica lucrare.

Poezia este ceea ce se pierde prin traducere.

Poezia este ceea ce se pierde prin traducere.

Transfuzie nesfarsita

Cu naturalete
infruntand
ecoul

Mi-am
deschis
venele

Sa-mi
umplu
stiloul

Si iata
pe
pagina citește mai mult

Transfuzie nesfarsita

Cu naturalete
infruntand
ecoul

Mi-am
deschis
venele

Sa-mi
umplu
stiloul

Si iata
pe
pagina alba

Din
sangele meu
rasar

Diavolul
Dragostea
si
bunul
Dumnezeu

Cuvintele sunt ca si piesele pe esichierul poetic. Uneori cuvintele se transforma in adevarate piese de teatru, a fi sau citește mai mult

Cuvintele sunt ca si piesele pe esichierul poetic. Uneori cuvintele se transforma in adevarate piese de teatru, a fi sau a nu fi pion.

As vrea ca numele meu sa nu insemne mai mult decat urmele unei pasari necunoscute, intiparite in pulbere
ceea ce citește mai mult

As vrea ca numele meu sa nu insemne mai mult decat urmele unei pasari necunoscute, intiparite in pulbere
ceea ce implor clipa de clipa e sa ma pierd in Dumnezeu neluat in seama la fel cum apa
tinuta in pumni se prefira in nisipul dogorind
nadajduiesc ca in cele din urma rugaciunea mea sa se poata infiripa lipsindu-se de verbul oamenilor
iata in locul vorbelor cheaguri de sange intunecate leapada gura mea.

O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor citește mai mult

O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor pentru care este scrisă.

Bintuie lumina si nu mai pot vedea
decit in pace decit in bucurie
cu nevinovatie.
Discurs despre apoteoza

Indoliat citește mai mult

Bintuie lumina si nu mai pot vedea
decit in pace decit in bucurie
cu nevinovatie.
Discurs despre apoteoza

Indoliat de fluturi
un lac
albastrul aplecat
intr-o fintina
un echivoc de coapsa si mar dulce
cu lacomia apei
cu lacomia inimii in valve
cu lacomia viermelui in fructe
cu lacomia golului in cintec -
sub plutele spulzite de beteala.

Sonetul 39

Cu suparare mare va invoc,
Zugravi de fresce si fragilitati!
Predicatori cu sufletul de foc!
Ilustra semintie citește mai mult

Sonetul 39

Cu suparare mare va invoc,
Zugravi de fresce si fragilitati!
Predicatori cu sufletul de foc!
Ilustra semintie de poeti!
Maestri si-ucenici, fiti fericiti!
Acum si-aici, din inima va cer
Dovada artei s-o marturisiti
In pledoaria unei acuzari:
Sfrijitei maturi, lasului faras,
De cate ori ma mir, de ce, in zori,
Le-aud hodorogitul patimas,
Cu barbarie tot de-atatea ori
Se napustesc si-alunga fara gres
Flori pribegind pe vant, flori de cires…