Fiind Eminescu

Fiind poet taceri cutreieram
si ma opream ades langa cuvant
si tampla mi-o apropiam
la blanda batere citește mai mult

Fiind Eminescu

Fiind poet taceri cutreieram
si ma opream ades langa cuvant
si tampla mi-o apropiam
la blanda batere de vant

Si ma opream ades langa cuvant
ca sa-l aud cum creste ca si iarba
de-si risipea mireasma teiul sfant
parea ca totusi nu traiesc degeaba

Ca sa-l aud cum creste ca si iarba
eu tampla mi-o apropiam
lumina lunii o caram cu roaba
fiind poet taceri cutreieram

Si ma opream ades langa cuvant
iluminat de teiul vechi si sfant

Poetul raza ce sangereaza prea multa lumina dar nu indeajuns de puternica sa descoasa scorburile sufletelor ratacite.

Poetul raza ce sangereaza prea multa lumina dar nu indeajuns de puternica sa descoasa scorburile sufletelor ratacite.

Poezia s-a nascut in noaptea in care omul a inceput sa contemple luna, constient ca nu e comestibila.

Poezia s-a nascut in noaptea in care omul a inceput sa contemple luna, constient ca nu e comestibila.

In inima inimii voastre e suflarea,
in suflarea suflarii voastre e dorul,
in dorul dorului vostru e lumina,
in lumina citește mai mult

In inima inimii voastre e suflarea,
in suflarea suflarii voastre e dorul,
in dorul dorului vostru e lumina,
in lumina luminii voastre este adevarul,
in adevarul adevarului vostru
sunt izvoarele Dreptatii si Iubirii Mele spre voi.
Fericiti cei flamanzi si insetati de Dreptate
ca aceia se vor satura nesaturandu-se
Dreptatea si Iubirea sunt cele doua aripi ale Pasarii Sfinte
Care zboara inima inimii voastre in suflare,
suflarea suflarii voastre in dor,
dorul dorului vostru in lumina,
lumina luminii voastre in taina izvoarelor de Munte.

Poarta a patra a muntelui

Ceea ce e normal nu poate fi poezie.

Ceea ce e normal nu poate fi poezie.

Am venit, de unde? Unde duce drumul?
Care-i rostul vietii? Tainele sugrumu-l.
Cate inimi pure — Roata de Azur
Arde-n citește mai mult

Am venit, de unde? Unde duce drumul?
Care-i rostul vietii? Tainele sugrumu-l.
Cate inimi pure — Roata de Azur
Arde-n scrum si pulberi! Spuneti, unde-i fumul?

Noapte, stele... Tremuri. Ce ai? Te-nfiori,
Cand te-apleci genunea lumii s-o masori!
Fulgera-n eterna goana-ametitoare —
Trec pe langa tine — astrii rotitori.

Sa pot privi inapoi

Arunc privirea peste umar,

viata imi pare ca merge inapoi.
Unde sunt in lumea citește mai mult

Sa pot privi inapoi

Arunc privirea peste umar,

viata imi pare ca merge inapoi.
Unde sunt in lumea aceasta?

Ceata cade in cortine grele.
Descifrez un nume pe-o cruce stinghera,
poate-am murit fara sa stiu,
Moartea se poate-nvata?

Cad in genunchi si ma lovesc de pietre.

Spune-mi, Doamne,
ca mi-ai dat un rost de implinit:
sa privesc inapoi.

Odihna taurului

satul
sta taurul
in mijlocul campiei galbene
de parca din senin un fulger
l- a carbonizat

citește mai mult

Odihna taurului

satul
sta taurul
in mijlocul campiei galbene
de parca din senin un fulger
l- a carbonizat

e negru de putere
mai viu sun crusta deasa
stralucitor acoperita de sudoare
si-n linistea si arsita amiezii
se- aude cum se coace- n el samanta.

Poezia reproducerii: iubire eterna, sex cotidian.

Poezia reproducerii: iubire eterna, sex cotidian.