S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Ritm
Tacerea are acelasi ritm,
oamenii merg vorbind la telefon
atunci cand sunt singuri
si cand ochii li se citește mai mult
Ritm
Tacerea are acelasi ritm,
oamenii merg vorbind la telefon
atunci cand sunt singuri
si cand ochii li se plimba in ritmul
in care se intuneca pe pamant
inainte de ploaie.
Trecerea lasa urme din ce mai adanci
ca si palmele peste picioarele ce se insiruie
in ritmul muzicii pe care doar masinile
o fac prin zi.
Trecerea are acelasi ritm,
nimic mai curat decat rasul femeilor
inainte de ploaie.
Referindu-ma doar la datul vietii mele, voi spune ca venirea si devenirea mea pana la aceasta ora s-au facut intru citește mai mult
Referindu-ma doar la datul vietii mele, voi spune ca venirea si devenirea mea pana la aceasta ora s-au facut intru poezie, prin poezie si pentru poezie. Asadar, Poezia ca destin, avand ca tema permanent majora, poezia iubirii.
Iubito verde ecou de primavara rastoarna cerul pe pamant si-a iesit chiar Dumnezeu afara la verde crud sa stea la citește mai mult
Iubito verde ecou de primavara rastoarna cerul pe pamant si-a iesit chiar Dumnezeu afara la verde crud sa stea la rand Ia catrenul, neamule!
Salamina
La Salamina nu mai e nici o umbra de masacru
decat un monument sarac
dar eu va spun citește mai mult
Salamina
La Salamina nu mai e nici o umbra de masacru
decat un monument sarac
dar eu va spun somn usor, persilor,
dar eu va spun somn usor, grecilor ucisi.
Eu, care n-am vazut Salamina,
eu, care n-am vazut razboiul cu persii,
va spun ca a fost cel mai mare razboi
din cate s-au vazut!
Somn usor, grecilor! Somn usor, persilor,
va zic
eu, care n-am vazut razboiul cu persii,
eu, care n-am vazut Salamina!
O zi libera, 1996
Poetul, donator de sange la spitalul cuvintelor.
Poetul, donator de sange la spitalul cuvintelor.
Vin ca apa si ca vantul plec.
Vin ca apa si ca vantul plec.
Omenirea se duce de rapa, norocul nostru ca mai exista poetii.
Omenirea se duce de rapa, norocul nostru ca mai exista poetii.
In Romania se scrie inca destula poezie. La kilogram. Dar nu vad un lucru rau in asta. Nu tot ce citește mai mult
In Romania se scrie inca destula poezie. La kilogram. Dar nu vad un lucru rau in asta. Nu tot ce se scrie poeticeste este valabil estetic si emotional. Dar exista o altfel de valabilitate pentru fiecare individ care crede ca scrie poezie. Exista o valabilitate existentiala.
Elegie
Doua maini se intindeau spre un fruct verde,
nu erau ale mele,
doua maini mangaiau un fruct citește mai mult
Elegie
Doua maini se intindeau spre un fruct verde,
nu erau ale mele,
doua maini mangaiau un fruct galben,
nu erau ale mele,
doua maini culegeau un fruct rosu,
nu erau ale mele,
doua maini nu stiau ce cauta pe ramul gol,
asteptati inca o vara, maini ale mele,
inca o vara...
