S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Ce mai pasare Din reveriile domnului R. Naturforschung Vedenie in burgul gotic Missa solemnis Eli, Eli... O viata bogata Benedictus citește mai mult
Ce mai pasare Din reveriile domnului R. Naturforschung Vedenie in burgul gotic Missa solemnis Eli, Eli... O viata bogata Benedictus In adancuri Spre steaua carnagiului.
Poezia este modul in care iei viata in piept.
Poezia este modul in care iei viata in piept.
Homer i-a invatat pe ceilalti poeti arta de a spune minciuni cu indemanare.
Homer i-a invatat pe ceilalti poeti arta de a spune minciuni cu indemanare.
Calma, obiectiva, solara, lirica erotica a lui Cosbuc vine din aceeasi lume de sentimente puternice, traite cu intensitate, a satului. citește mai mult
Calma, obiectiva, solara, lirica erotica a lui Cosbuc vine din aceeasi lume de sentimente puternice, traite cu intensitate, a satului. Poetul o cunoaste bine: personajele i-au fost familiare inca din copilarie. Dragostea este deci atributul nedespartit al tineretii, de aceea harjoana, joaca ei, da poeziei lui Cosbuc cea mai bogata substanta. Miscarile sufletului nu sunt prea multe, oamenii satului sunt adanci si simpli, gesturile lor traditional previzibile, anecdotica nu prea variata. Dupa trezirea unui anumit presentiment adolescentin al iubirii- La oglinda, incepe cautarea. Fata il cauta pe flacau, flacaul alearga dupa fata: Rea de plata, Suptirica din vecini, La parau, Scara si totul se petrece intr-un adevar, intr-o luminozitate rara. O unda de senzualitate curata, invaluita in decenta si gluma, respira toata poezia de dragoste, al carei eroi sunt frumosi si senini si simpli ca niste fapturi ale antichitatii clasice, ca niste pastori din opera lui Longos. Jocul dragostei este un fel de rit natural, indeplinit cu o sagalnica participare si rezerva de catre fete si flacai. Si Cosbuc construieste in poezia lui fragmente ca de frize alexandrine, cu incantatoare basoreliefuri de viata taraneasca. Si nimic nu e fortat, si nimic nu e schimbat. Selectia a operat bine, eficient, episoadele bucuriei in dragoste sunt rotunjite si pline.
Viitorul ca hiatironie
Ha-ha-ha
surpriza
Eu ma despart
si de prezent
tot
razand
Dumneavoastra incotro
precinstitelor fete
citește mai mult
Viitorul ca hiatironie
Ha-ha-ha
surpriza
Eu ma despart
si de prezent
tot
razand
Dumneavoastra incotro
precinstitelor fete
cu-aceste
masti
de
contrabanda
Cu-acesti Balcani
pe scara rulanta
Poeme infractionale
Poem
Nu am nici o putere
si aproape nici forte nu mai am.
Traiesc. Simt asta. Privesc in jur
citește mai mult
Poem
Nu am nici o putere
si aproape nici forte nu mai am.
Traiesc. Simt asta. Privesc in jur
si aud gandul bolborosind.
Deschid gura sa vorbesc dar o
inchid repede de teama
sa nu casc.
Mi-e teama ca nu am sa mai pot
inchide gura niciodata. Tac.
Rotesc in gand inceputuri de gand.
Urmarea e intotdeauna prea lunga - o
adevarata istorie.
Nu las cuvintele sa (se) faca istorie.
Ele sant de trait pentru mine.
Numai timpul se poate trai,
nu si istoria. Istoria este o fiinta
ea insasi, cu viata ei proprie.
O fiinta numai in sine.
Numai timpu-i al nostru.
Traiesc. Simt asta. Vag, vag
de tot, dar simt.
Cina ce de taina
(analiza combinatorie)
Dragoste........ 1
Parinti......... 1
Inima........... 1
Nevasta......... 1
Facultate....... 1
Copii........... 5
Puscarie........ citește mai mult
Cina ce de taina
(analiza combinatorie)
Dragoste........ 1
Parinti......... 1
Inima........... 1
Nevasta......... 1
Facultate....... 1
Copii........... 5
Puscarie........ 1
(Ne)Fericire.... 1
Total... 12 si Iisus Hristos
Rest... Iuda si/ori Golgota
Ochiul taia Ochiul taia cu scalpelul bucati de ceara trandafirie carnea nuantelor putrezea calm in acvarii la unii durerea batea citește mai mult
Ochiul taia Ochiul taia cu scalpelul bucati de ceara trandafirie carnea nuantelor putrezea calm in acvarii la unii durerea batea puternic din palme iar altii priveau lumea prin ochelari de zapada
Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le citește mai mult
Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le aduce in starea de gratie.
