S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Clarviziune si delir; utopie si cosmar al deznadadejdii;
Revelatie si retragere a harului; predicatele noului ecleziast;
Dezacorduri ale unui suflet citește mai mult
Clarviziune si delir; utopie si cosmar al deznadadejdii;
Revelatie si retragere a harului; predicatele noului ecleziast;
Dezacorduri ale unui suflet in necontenita surpare,
Maledicta si eclipsele sacrului; invocatii ambigue;
Speranta ce purcede din abis.
Tu dulce-neagra, furios amara
Esenta
Care bantui arborii si gandul,
Facand si desfacand ganduri si lumi,
Iluminand pe dinlauntru patimirea
citește mai mult
Tu dulce-neagra, furios amara
Esenta
Care bantui arborii si gandul,
Facand si desfacand ganduri si lumi,
Iluminand pe dinlauntru patimirea
Si sfasiind fragila rezistenta
A clipelor chemate sa se duca
Si sa urce
In alt timp.
Tie, trecere si stavila, ar trebui sa-ti dam
Un nume
Pe care iadul fiintei sa nu-1 stie.
Tunet, primavara
Tunet, primavara, ploi cu acid -
in oul lumii se misca un spirit lucid.
Legata la detectorul citește mai mult
Tunet, primavara
Tunet, primavara, ploi cu acid -
in oul lumii se misca un spirit lucid.
Legata la detectorul de minciuni am uitat:
Embrionul de diamant necopt l-am purtat?
Am mintit crezand ca-n noapte e miez,
ca osul contine migdala, diez.
Ca pasarea galben-rosie, fara lira,
danseaza si canta, dar nu respira.
Ca am fost jumatate om, jumatate opt, un optaur.
Dar nu am mintit imbrcand Lana de Aur.
Cui ii pasa de toate astea, imi ceri:
Lasa-l pe ieri, pune mana pe Voltaire.
Tunet, primavara, Volt ieri, Volt azi, Volt iezi…
Uite cum din nou te electrizezi.
Sigur maine moarte pe paine pe cand altadata ce felie de fata Ia catrenul, neamule!
Sigur maine moarte pe paine pe cand altadata ce felie de fata Ia catrenul, neamule!
Sarac dar roman Pai a fi roman e o meserie tare faina eu mi-am dat pe ea chiar ultima haina citește mai mult
Sarac dar roman Pai a fi roman e o meserie tare faina eu mi-am dat pe ea chiar ultima haina Distihuri rebele
Tacere-n doi
Ce poezie frumoasa esti iubito
te-as invata pe dinafara
dar ma incurc mereu la sani
cuvintele au citește mai mult
Tacere-n doi
Ce poezie frumoasa esti iubito
te-as invata pe dinafara
dar ma incurc mereu la sani
cuvintele au muguri pe la tara
Ti-as invata pe dinafara
si parul si gatul si buricul
si incotro nemaiavand de primavara
as recunoaste c-am descoperit nimicul
Ce poezie frumoasa esti iubito
si eu ce norocos am fost
cand tacerea am zdrobit-o
si-am priceput ca toate au un rost
Si aia si aceasta si aceea
ce chestie perfecta e femeia
... crampeie din acea inserare ajungeau pana la mine, rascolind amintiri. despre cum ar fi putut sa fie. despre desertaciune citește mai mult
... crampeie din acea inserare ajungeau pana la mine, rascolind amintiri. despre cum ar fi putut sa fie. despre desertaciune si poezie. despre moartea mea splendida, multicolora, vie.
Cercul
La sfirsitul jocului,
ramine intotdeauna o piesa in plus
(ca un dinte de lapte in palma copilului! )
citește mai mult
Cercul
La sfirsitul jocului,
ramine intotdeauna o piesa in plus
(ca un dinte de lapte in palma copilului! )
Astfel, nu te poti lasa niciodata
definitiv invins. Esti silit
sa o iei mereu de la capat
cum soarele rasare in fiecare dimineata
pentru a ascunde pacatele noptii.
E liniste. Doar moartea
chibiteaza pe margine,
dornica sa intre si ea. O ignori.
De cite ori i-ai cedat locul, s-a dovedit
un adversar previzibil. Transparent.
Muti haotic. Incalci regulile. Degeaba!
Jocul continua in afara ta,
hranindu-se din propria-i voluptate.
Stai pe tusa. Uitat.
Pina la sfirsit, cind vei simti in palma
piesa cu care trebuie - iar -
sa incepi…
Numai doina ne-a rămas
Ştefane Măria Ta
ridică-te nu mai sta
Că ne-au cotropit mârlanii
şi ne sug citește mai mult
Numai doina ne-a rămas
Ştefane Măria Ta
ridică-te nu mai sta
Că ne-au cotropit mârlanii
şi ne sug viaţa şi banii
Noi muncim ei se distrează
Fie noapte sau amiază
Nu le pasă nu le pasă
şi-au făcut din stele casă
Viaţa lor de aur pare
a noastră zace în fiare
Ia-Ţi sabia lui Boldur
şi fă ordine în jur
Ne conduc azi gură-cască
şi ne pradă vai în gaşcă
Istoria-i loz în plic
ne ia viaţa pe nimic
Pe muchie de cuţit
din zori pân-la asfinţit
- Doine de pus la rană