S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poezia s-a nascut in noaptea in care omul a inceput sa contemple luna, constient ca nu e comestibila.
Poezia s-a nascut in noaptea in care omul a inceput sa contemple luna, constient ca nu e comestibila.
Nu mai e loc aici,
chircitul ochi petrece
in amintire simple intamplari,
priveste orb un mar tinut in palma,
prin citește mai mult
Nu mai e loc aici,
chircitul ochi petrece
in amintire simple intamplari,
priveste orb un mar tinut in palma,
prin lacrima oprita langa nari.
Ce urias in tarmurile sale,
rosul din fructe cat un asfintit,
respira tot mai rar lumina
sub pielea ei de soare obosit.
În ciuda diferenţelor de relief şi climă, de limbă şi moravuri, de legi şi obiceiuri, în ciuda lucrurilor şterse treptat citește mai mult
În ciuda diferenţelor de relief şi climă, de limbă şi moravuri, de legi şi obiceiuri, în ciuda lucrurilor şterse treptat din memorie şi a lucrurilor violent distruse, Poetul uneşte, prin pasiune şi cunoştinţe, vastul domeniu al societăţii umane, răspândită pe întregul pământ şi peste toate timpurile.
Poezia se scrie cu penita incinsa in cazanele iadului.
Poezia se scrie cu penita incinsa in cazanele iadului.
Tacerea opere complete Oare cat o fi murit Bacovia pana a tradus tacerea-n limba romana Distihuri rebele
Tacerea opere complete Oare cat o fi murit Bacovia pana a tradus tacerea-n limba romana Distihuri rebele
Nu-ti iesi din pepeni De ce sa iesi dintre bunii tai pepeni? Mai bine ramai aici Unde sa pleci? Intre citește mai mult
Nu-ti iesi din pepeni De ce sa iesi dintre bunii tai pepeni? Mai bine ramai aici Unde sa pleci? Intre dovlecei? Ce rost are? [...] Nu-ti iesi din pepeni! Tot la ei ajungi.
Elegie
Trupul de ieri ti-am ascuns
intre var si mistrie
A ramas numai zidul
care nu ma mai stie.
citește mai mult
Elegie
Trupul de ieri ti-am ascuns
intre var si mistrie
A ramas numai zidul
care nu ma mai stie.
Teascul tacerii striveste
Cuvintul neindeajuns.
Umeda boare se lasa-n
priviri ca raspuns.
De-aici povestea se-ntoace
cu scrisa la noapte.
Mina umbrita coboara-n
zarea propriei fapte.
Octombrie
Pamantul viseaza oameni
si geme
caini de zapada latra in noi
ca si cum luna-
vezi-ti durere citește mai mult
Octombrie
Pamantul viseaza oameni
si geme
caini de zapada latra in noi
ca si cum luna-
vezi-ti durere albastra de drum
s-au cocosat orele
de-atatea rugaciuni
pamantul viseaza fructe de aur
cazand
un strut doi struti de speranta—
ca si cum-
da-mi mana da-mi glasul
sa trecem
silaba asta de fum
pe camp
brandusele singuratatii
toamna ca o bivolita
mananca
din inima asta de scrum.
Oare o poezie nu este chintesenta iubirilor ce au trecut si or sa vina pe langa tine, pe langa mine, citește mai mult
Oare o poezie nu este chintesenta iubirilor ce au trecut si or sa vina pe langa tine, pe langa mine, ca o istorie a cuvantului nerostit impreuna?
