S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poezia scrisa merita citita odata, apoi trebuie distrusa. Lasati poetii morti sa faca locx pentru ceilalti.
Poezia scrisa merita citita odata, apoi trebuie distrusa. Lasati poetii morti sa faca locx pentru ceilalti.
Ceea ce e normal nu poate fi poezie.
Ceea ce e normal nu poate fi poezie.
Daca poezia nu rasare la fel de firesc ca o frunza pe un copac, e mai bine sa nu se citește mai mult
Daca poezia nu rasare la fel de firesc ca o frunza pe un copac, e mai bine sa nu se nasca deloc.
A cazut o frunza-n calea ta
Ratacind pe-a vantului aripa.
Ai zarit-o si-n aceeasi clipa
Ai strivit-o calcand peste ea.
citește mai mult
A cazut o frunza-n calea ta
Ratacind pe-a vantului aripa.
Ai zarit-o si-n aceeasi clipa
Ai strivit-o calcand peste ea.
N-avea grai sa strige in urma ta,
Nici puteri sa spuna cat o doare
Si-a ramas pierduta in carare,
Ploi si vanturi trecut-au peste ea.
Statea lipita de pamant si se intreba
Ce ar face daca vantul ar lua-o
Si-o clipa in palma ta ar aseza-o
Dar a ramas acolo undeva.
A cazut o frunza-n calea ta
Si cine stie cate or sa mai cada
Dar n-ai sa stii nicicand
Si nu-ti va da prin gand
Ca prima frunza ce-a cazut in drumul tau
Am fost eu.
Absintheria din orasul vechi
Sunt aici cu toate gandurile mele
Si coastele pe dos nici eu nu stiu cum
citește mai mult
Absintheria din orasul vechi
Sunt aici cu toate gandurile mele
Si coastele pe dos nici eu nu stiu cum
De am ratacit atatea nopti fara nume fara aer
Zgomotele se aud atat de puternic in spatele peretilor
Si nu pot dormi - iubirea e cea mai hatra panza - din nou acelasi gust de absint .
Clarobscur de Dacia
Pe campia geto-daca
n-are cine sa mai taca
Pe campia romaneasca
n-are cine sa vorbeasca
citește mai mult
Clarobscur de Dacia
Pe campia geto-daca
n-are cine sa mai taca
Pe campia romaneasca
n-are cine sa vorbeasca
Au au au ce vreme-amara
au plecat muntii din tara
Ca nu-i munte ci campie
ceea ce nu-mi place mie
Ca nu-i deal ci e genune
ceea ce nu pot eu spune
Ca eu tac tu taci el tace
tacerea de cap isi face
De aceea te-as ruga
fa Doamne cu noi ceva
Ori ne urca ori coboara
de pe crucea sociala
Ca din nou pre el urmandu-l
izbaveasca-ne cuvantul
Ziua in care mor
la 23 de ani de viata
nu mai am ce sa scriu pana mor
si citește mai mult
Ziua in care mor
la 23 de ani de viata
nu mai am ce sa scriu pana mor
si e viata azi
e gura mea deschisa in fata mortii gurii mele
e soare peste foc
e tot ce-as mai scrie
daca as mai avea ce sa scriu pana mor
e pielea cea mai intinsa a zilei
e ziua in care mor
ziua in care mor este inca o zi de viata
Am plecat
Am plecat fara de cainta
Si m-am dus fara de dor,
Ca sa uit a ta fiinta,
citește mai mult
Am plecat
Am plecat fara de cainta
Si m-am dus fara de dor,
Ca sa uit a ta fiinta,
Ca sa uit al tau amor.
Si plecand m-am dus in lume
Numa-n voia intamplarii,
Nici cu gand de zile bune,
Nici cu jalea-nstrainarii.
De-am mers mult pe-acea carare
Nu mai stiu de-atata chin
Caci cu dor si disperare
Indarat la tine vin.
Fiind Eminescu
Fiind poet taceri cutreieram
si ma opream ades langa cuvant
si tampla mi-o apropiam
la blanda batere citește mai mult
Fiind Eminescu
Fiind poet taceri cutreieram
si ma opream ades langa cuvant
si tampla mi-o apropiam
la blanda batere de vant
Si ma opream ades langa cuvant
ca sa-l aud cum creste ca si iarba
de-si risipea mireasma teiul sfant
parea ca totusi nu traiesc degeaba
Ca sa-l aud cum creste ca si iarba
eu tampla mi-o apropiam
lumina lunii o caram cu roaba
fiind poet taceri cutreieram
Si ma opream ades langa cuvant
iluminat de teiul vechi si sfant
