S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Chemari uitate
In spatele punctelor linii. Golul
Astupa tristetea. Doar vantul spulbera
Zapada ruginita
La colturi.
O, chemari citește mai mult
Chemari uitate
In spatele punctelor linii. Golul
Astupa tristetea. Doar vantul spulbera
Zapada ruginita
La colturi.
O, chemari fara duh si fara
Splendoare. Zambetul cocleste
Si cersetorii isi schimba destinul
O, clipa despletita si fara oase.
Dau un regat pentru o herghelie de cai verzi pe pereti Verdele este culoarea preferata a insomniei mele Inchid ochii citește mai mult
Dau un regat pentru o herghelie de cai verzi pe pereti Verdele este culoarea preferata a insomniei mele Inchid ochii si intunericul se umple de stele verzi (pe pereti) Interludiu
Poetul pastreaza in memoria sa o farama din lumea inalta ce l-a scapat printre pamanteni.
Poetul pastreaza in memoria sa o farama din lumea inalta ce l-a scapat printre pamanteni.
NICĂ N-A PLECAT
Căci
Nefericit ca anul acesta
Ca anul
trecut
Şi
Ca de când sunt
TATĂ
N-am citește mai mult
NICĂ N-A PLECAT
Căci
Nefericit ca anul acesta
Ca anul
trecut
Şi
Ca de când sunt
TATĂ
N-am fost niciodată
Costel Zăgan, Ode gingaşe
Poezia este muzica sufletului si, mai presus de toate, a sufletelor mari si sensibile.
Poezia este muzica sufletului si, mai presus de toate, a sufletelor mari si sensibile.
Stea, singura mea stea, in saracia noptii, singura, pentru mine, singur, tu stralucesti, in singuratate straluceti;
Stea, singura mea stea, in saracia noptii, singura, pentru mine, singur, tu stralucesti, in singuratate straluceti;
nimic de inteles:
Deschiza cartea
terci cu sufletul peste
pergamentul vechi
o lumina palida curge
apoi brusc
o sulita citește mai mult
nimic de inteles:
Deschiza cartea
terci cu sufletul peste
pergamentul vechi
o lumina palida curge
apoi brusc
o sulita inveninata cade
razboaie singeroase
lesuri
tot mai adinc sfirtecate
tot mai dese
pina se fac stive
pina incepe duhoarea sa exalte
si tulburat duhul pleaca.
Un tipat de pasare
aminteste ca nimic nu e de inteles
nici macar graiul nevinovat
al pasarilor
Dar viata
Dar moartea?
Dar acest poem?
A fi poet e-o meserie care doare! Inventeme
A fi poet e-o meserie care doare! Inventeme
apocrifa
nu
intre noi n-au fost arse toate puntile
mai e si arborele dragon
cel care si-a aruncat radacinile citește mai mult
apocrifa
nu
intre noi n-au fost arse toate puntile
mai e si arborele dragon
cel care si-a aruncat radacinile peste prapastie
dar mai e si iluzia mea
ca pot trece peste orice
si o sa ajung pe celalalt mal
fie prin hatisul aerian al lianelor
fie si pe un pod de ceata
arcuit peste spaime
dar tu vei fi plecata pe o insula
si eu voi strabate iarasi Oceanul
inot ca si alta data cand
tu te-ai mutat intr-o stea
si ma vei arunca din nou in adancul Spatiului
sa te caut
dar tu te vei fi ascuns intr-o galaxie
care nu figureaza pe nici-o harta a cerului
si pentru ca
intre noi nu au fost arse toate puntile
eu te voi cauta mereu
si aproape ca te descopar
pentru ca am inteles in sfarsit ca trebuie sa te gasesc
peste ceea ce ne desparte
cand plutesti prin vazduh cu noaptea in par
sau cand esti culcata alaturi
apocrifa si pagana
in patul meu
